Criza de lichidități și problemele de aprovizionare cu piese au transformat funcționarea Regiei Autonome de Transport București (STB) într-un proces aproape decolmatat, diferit radical de grevele cu iz politic. În timp ce protestele tradiționale se rezolvă rapid odată semnarea unui acord între sindicate și administrație, situația curentă conduce la o paralizie tehnică și comercială cu efecte pe termen lung, dificil de remediat.

Motivul tehnic al blocajului

Dacă o grevă clasică înseamnă că autobuzele sunt în continuare funcționale, alimentate și așteaptă doar șoferii pentru a își relua traseele, în cazul actual, autovehiculele au devenit fizic inutilizabile. Conducerea STB și primarul Ciprian Ciucu explică faptul că, odată ce fluxul de piese, AdBlue și lubrifianți a fost întrerupt, reluarea serviciului nu mai depinde doar de voința lor. Reaprovizionarea devine foarte dificilă, având în vedere latențele logistice ale unui gigant precum STB, care gestionează opt autobaze, șapte depouri de tramvaie, trei depouri de troleibuze și o uzină de reparații capitale.

Furnizorii acționează acum cu prudență maximă, cerând garanții financiare solide sau plata în avans pentru a-și onora comenzile, întrucât încrederea în bonitatea administrării este aproape zero. În plus, procedural, deblocarea conturilor și refacerea stocurilor necesită timp, iar chiar dacă municipalitatea ar vira fondurile, livrarea fizică a pieselor, recepția și montajul ar necesita zile, uneori săptămâni întregi.

Impactul deteriorării tehnice și consecințele pentru cetățeni

Autobuzele diesel, precum cele de la Otokar sau Mercedes, sunt dependente de mentenanță specializată, senzori și piese originale. În momentul în care acestea nu pot fi înlocuite, vehiculele rămân parcate în depouri, iar oprirea pe termen lung duce la deteriorarea componentelor, cum ar fi bateriile sau sistemele pneumatice, critice pentru siguranța traficului. Situația s-a înrăutățit odată cu ieșirea din garanție a autobuzelor turcești Otokar, din estimările oficiale, fiind nevoie de piese specifice, dificil de obținut și pentru cele mai simple reparații.

Pe termen mediu și lung, planurile de a restabili parcul de vehicule la capacitatea maximă sunt incerte, în condițiile în care reluarea traficului ar putea să dureze luni, iar bucureștenii trebuie să se adapteze la un număr redus de autobuze în circulație.

Riscul de oficializare a falimentului și creșterea tarifelor

Situația actuală stârnește tensiuni și îngrijorări tot mai mari privind viitorul transportului public din Capitală. În timpurile în care fluxul de piese este blocat și costurile de operare s-au dublat față de precedentele mandate, Consiliul General al Municipiului București intenționează să aprobe o majorare semnificativă a tarifelor. O călătorie de 90 de minute ar urma să coste 5 lei, o creștere de 66%, în timp ce abonamentul de 24 de ore va atinge 14 lei.

Această măsură este justificată oficial drept o necesitate pentru a asigura sustenabilitatea financiară, însă mulți observatori o interpretează ca pe o reacție la gestionarea defectuoasă a resurselor, care a dus la colaps. Primarul Ciprian Ciucu recunoaște că “costurile de operare s-au dublat față de mandatul anterior”, dar realitatea critică adaugă că flota nouă promisă, menită să reducă cheltuielile, nu a avut efectul scontat din cauza problemelor de aprovizionare și administrare.

Corupția și interesele politice în centralele decizionale

Cauzele crizei nu sunt doar economice, ci și politice, după cum afirmă surse din interiorul companiei. Se vorbește despre un adevărat fief al intereselor transpartinice, în care angajările pe criterii de rudenie sau favoritisme au devenit norma la nivelul achizițiilor publice. Furturi sistematice de motorină, lipsa controlului financiar și economia subterană din depouri trădează o guvernare coruptă, permisivă, în ultimele luni crescând suspiciunile legate de un sistem de clanuri și interese obscure.

Primarul Ciprian Ciucu a anunțat chiar o anchetă fiscală la STB, urmând să se clarifice delapidări și furturi, într-un context în care audituri interne au relevat deja fraude majore, iar fostul director al companiei afirmă că “autobuzele și tramvaiele noi ar fi trebuit să reducă costurile”.

Incertitudinea insolvenței și perspectivele pentru București

Potrivit oficialilor, scenariul insolvenței devine tot mai realist, dacă gestionarea actuală nu se va îndrepta. În caz de faliment, accesul la fonduri europene se va bloca complet, iar dezvoltarea unui sistem de transport public sustenabil va fi imposibilă, perpetuând un cerc vicios. În plus, falimentul unui model de administrare bazat pe nepotism și risipă ar consuma ultimele rezerve de încredere în instituții publice.

Deocamdată, criza de piese, greva păguboasă a personalului și interesele politice joacă un rol definitoriu în menținerea situației identice, în timp ce bucureștenii se pregătesc pentru un an dificil. În ciuda promisiunilor de reforme și a investigațiilor în curs, perspectivele pentru un sistem de transport funcțional și echitabil rămân incerte, fiind greu de spus dacă orice va ieși vreodată din această spirală ingestibilă.