Temperatura din casele românilor în timpul iernii, o provocare pentru sănătate

Iarna a adus temperaturi extrem de scăzute, iar mulți români se confruntă cu provocarea de a menține căldura în locuințe fără a recurge aproape de fiecare dată la sistemele de încălzire. În ciuda temperaturii exterioare extrem de scăzute, tot mai mulți oameni își dau seama că temperaturile din casele lor pot fi mult mai joase decât orice compromis acceptabil, ceea ce are consecințe directe asupra sănătății.

Un experiment global alcătuit pentru a înțelege impactul frigului asupra organismului

Un jurnalist al BBC a participat recent la un experiment realizat pentru a simula efectele expunerii la temperaturi scăzute asupra corpului uman. La 10°C, o temperatură pe care mulți români o experimentează în interior atunci când sistemele de încălzire nu funcționează corespunzător sau au fost oprite din diverse motive, corpul reacționează fantomatic. Damian Bailey, cercetător la Universitatea din South Wales, explică: „Pare o temperatură relativ blândă, dar corpul este supus unui stres considerabil.” În timp ce majoritatea percepem această temperatură ca fiind suportabilă, organismul nostru trebuie să depună eforturi sustinute pentru a-și menține funcțiile normale.

Acțiunea corpului devine mult mai solicitantă în aceste condiții, întrucât trebuie să mențină temperatura internă, în condițiile în care mediul exterior este cu mult mai rece. Acest lucru duce la un consum crescut de energie, dar și la efecte adverse asupra sistemului imunitar, chiar dacă mulți nu realizează această tensiune internă. În cazul expunerii prelungite, pot apărea probleme precum scăderea imunității, oboseală accentuată, sau chiar agravarea unor afecțiuni cronice existente.

Climă, locuințe și riscuri la igienă sau sănătate pentru români

„Temperatura exterioară nu înseamnă neapărat și temperatura din interiorul locuinței”, remarcă specialiștii în domeniul sanitar. În cazul românilor, climatul aspru al iernii, cu temperaturi care adesea coborau sub zero grade Celsius, impune utilizarea sistematică de centrale termice, calorifere sau alte metode de încălzire. Însă, realitatea este adesea alta, iar mulți locuitori sunt nevoiți să se mulțumească cu cămăruțe friguroase sau cu expunerea la frig în timpul zilei, în condițiile în care încălzirea centralizată nu funcționează corespunzător.

Este un fenomen care, în timp, poate avea consecințe și asupra sănătății publice. Un studiu recent indică faptul că expunerea frecventă și prelungită la temperaturi scăzute în interior poate favoriza apariția și agravarea bolilor respiratorii, mai ales în rândul persoanelor în vârstă sau celor cu sistem imunitar compromis. În plus, efectele negative ale frigului nu se limitează doar la sănătate, ci afectează și calitatea generală a vieții: lipsei de confort, somnului de calitate și chiar productivității.

Perspective pentru ţara noastră, în contextul creșterii tarifelor la încălzire

România face frequent referire la dorința de a moderniza infrastructura termică, însă proiectele mari întârzie, iar mulți cetățeni se confruntă cu realitatea unei ierni dure, în condiții de incertitudine privind costurile. Într-un scenariu în care plafonarea tarifelor la energie și încălzire nu se va menține pe termen lung, înmulțirea cazurilor de frig extrem în locuințe și riscul de creștere a afecțiunilor generate de frig sunt aproape inevitabile.

Dincolo de experiența din cadrul experimentului realizat de jurnalistul BBC, realitatea pentru mulți români este chiar mai dură: temperaturile în casă care nu depășesc adesea pragul de confort, în ciuda eforturilor de a încălzi locuințele la maximum. În viitor, pentru a preveni consecințe grave, autoritățile trebuie să găsească soluții concrete nu doar de redresare economică, ci și de asigurare a unui nivel minim de confort termic pentru fiecare cetățean, în special pentru cele mai vulnerabile grupuri.

Pe măsură ce sezonul rece avansează, provocarea devine și mai palpabil, iar riscurile pentru sănătate nu mai pot fi ignorate. Conștientizarea necesității de a menține temperaturile din casă la un nivel sigur și suportabil trebuie să fie un obiectiv prioritar pentru autorități și pentru fiecare în parte. Și dacă un simplu experiment poate scoate în evidență stresul la care este supus corpul uman în condiții de frig, atunci e momentul ca intervențiile concrete să devină o prioritate națională, pentru sănătate și confort.