Guvernul a aprobat marți, 23 decembrie, așa-numitul „pachet fiscal pe trenuleț”, care va fi implementat în 2026 și, parțial, în 2027. Printre măsurile incluse se regăsește reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) în 2026 și eliminarea completă a acestuia în 2027.

IMCA va fi diminuat de la 1% la 0,5% în anul 2026, iar din 2027 va fi complet eliminat și înlocuit cu un nou sistem de impozitare.

„Principala măsură pe care această ordonanță o conține este reducerea impozitului pe cifra de afaceri, de la 1% la 0,5% pentru 2026, urmată de eliminarea sa din 2027 și înlocuirea cu impozitul pe afiliați, axat pe cheltuielile critice ale companiilor, astfel încât acest impozit să nu frâneze dezvoltarea și investițiile necesare pentru relansarea economică în 2026, ci să le încurajeze”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o conferință de presă post-ședință de Guvern.

IMCA a fost introdus începând cu 1 ianuarie 2024 pentru plătitorii de impozit pe profit cu o cifră de afaceri precedentă de peste 50 milioane de euro, care, în anul de referință, determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.

Măsura a fost criticată constant de mediul de afaceri, organizațiile patronale avertizând că IMCA reprezintă o taxă „nocivă”, cu efecte adverse asupra investițiilor, competitivității și creșterii economice.

Confederația Patronală Concordia a arătat recent că 61% dintre companiile cu cifră de afaceri de peste 50 milioane euro au fost afectate de IMCA în forma sa actuală.

„Aproximativ 20% dintre acestea erau deja în pierdere înainte de introducerea taxei, 10% au intrat pe pierdere exclusiv din cauza IMCA, iar 70% și-au văzut profitabilitatea afectată semnificativ”, a notat organizația.

Conform Concordia, impozitul pe cifra de afaceri blochează investițiile noi și expansiunea companiilor existente; penalizează comportamentele economice pe care statul ar trebui să le sprijine: investiții în producție, inovare și infrastructură; produce distorsiuni mari între sectoare și companii; este inechitabil: taxează atât firmele în pierdere cât și pe cele care reinvestesc agresiv în dezvoltare.

Comerțul este sectorul cel mai afectat (45% dintre companiile impactate), urmat de producție (25%) și servicii profesionale (20%), conform analizei realizate de Concordia.

La începutul lunii septembrie, mai multe organizații reprezentative ale mediului de afaceri românesc și-au exprimat îngrijorarea față de menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri, o taxă care „descurajează investițiile, erodează competitivitatea și influențează negativ atât investițiile românești, cât și cele străine”.

Mesajul a fost transmis de FIC – Consiliul Investitorilor Străini, AmCham – Camera de Comerț Americană pentru România, și alte organizații relevante din domeniu.

„Într-un context economic global marcat de încetinire și dificultăți bugetare interne, România are nevoie de politici fiscale coerente și predictibile pentru a stimula investițiile private și productivitatea, precum și de reforme structurale pentru a elimina rispa și cauzele dezechilibrelor actuale. Inconsistența decizională, manifestată prin schimbări de poziție rapide, transmite investitorilor mesaje contradictorii și crește percepția de risc asupra economiei românești.

România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030. Acest obiectiv nu poate fi realizat exclusiv prin creșteri de taxe, ci necesită măsuri complementare: diminuarea cheltuielilor statului, îmbunătățirea colectării și digitalizarea administrației. Aceste eforturi trebuie să fie corelate cu o creștere economică sustenabilă, pe care această taxă riscă să o descurajeze. Fără măsuri concrete în aceste direcții, atingerea obiectivelor rămâne imposibilă”, au subliniat organizațiile.

Potrivit acestora, impozitarea pe cifra de afaceri a generat distorsiuni pe piață, a afectat sectoare cheie și, din cauza incertitudinii și costurilor suplimentare, a contribuit la lipsa de performanță a României în atragerea investitorilor, în contrast cu alte piețe din regiune.

„Menținerea IMCA, deși a fost introdusă ca măsură temporară, ridică întrebări și asupra colectării veniturilor. Datele arată că s-au colectat doar aproximativ 1,2 miliarde lei din cele 6 miliarde lei estimative, ceea ce sugerează că sumele viitoare vor fi și mai mici pe fondul încetinirii activității economice. De asemenea, IMCA contravine bunelor practici internaționale în guvernanța fiscală, care pun accent pe impozitarea profitului și substanței economice, nu pe cifra de afaceri”, au adăugat organizațiile.

În aceeași perioadă, Consiliul Investitorilor Străini a susținut că IMCA a redus atractivitatea României și a inhibat planurile de investiții ale companiilor.

„Rezultatele Business Sentiment Index au arătat constant o prudență crescută a companiilor în luarea deciziilor de investiții de la introducerea IMCA. Atractivitatea României în comparație cu locații similare a scăzut constant în ultimii ani, atingând în primăvara acestui an cel mai scăzut nivel din ultimii 6 ani, cu peste jumătate din respondenți considerând România mai puțin atractivă decât alte piețe din Europa. Totodată, doar 35% dintre companii planificau investiții suplimentare, în timp ce 30% intenționau să le reducă”, a afirmat FIC, într-un comunicat de presă.

Conform datelor Băncii Naționale a României (BNR) privind investițiile străine directe (ISD), după pandemie și până la introducerea IMCA, acestea au crescut constant: stocul a avansat de la 76,65 miliarde euro la aproape 99 miliarde euro între 2020 și 2022.

Însă, după introducerea IMCA, România a atras suplimentar doar aproximativ 15 miliarde euro, de la 99 miliarde euro la 116 miliarde euro între ultimul trimestru fără IMCA din 2022 și trimestrul II din 2025.

„Încetinirea este evidentă mai ales în cazul profitului reinvestit: în perioada 2020 T1 și 2022 T4, acesta a totalizat aproape 16 miliarde euro, în timp ce în intervalul 2022 T4 – 2025 T2 a fost de doar circa 12,1 miliarde euro.

Datele privind evoluția stocului ISD ilustrează efectele pe termen scurt și reacția întârziată a planurilor de investiții la introducerea IMCA, dar și impactul general mai larg al încetinirii economice. Impactul negativ va fi un trend pe termen mediu și lung, cu influențe semnificative asupra investițiilor, deși în perioada 2023–2024, investițiile de stat, inclusiv cele din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au avut efecte indirecte asupra sectorului privat. Efectele majore se vor resimți pe termen mediu şi lung, iar impactul asupra bugetului de stat nu a fost nici pe departe cel estimat inițial de autorități, de 5–7 miliarde lei anual, în realitate colectându-se doar aproximativ 1,2 miliarde lei”, a explicat FIC.

Mai mult, reprezentanții Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) afirmau că, dacă impozitul pe cifra de afaceri nu va fi eliminat, companiile românești vor suferi mai mult decât cele multinaționale și riscă să contracteze credite pentru a plăti această taxă.

„Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a afectat profund bugetele firmelor românești cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro, în special companiile locale, nu pe cele internaționale. ACDBR a susținut încă de la instituirea IMCA în 2023 că această formă de impozitare este necompetitivă și afectează firmele românești, cerând Ministerului Finanțelor să elimine aceste obstacole care afectează competitivitatea acestora”, a explicat asociația.

De asemenea, potrivit organizației, marjele de profit ale companiilor de distribuție sunt între 0,7% – 3,5% din cifra de afaceri, aceasta având ca specific realizarea unor volume de piață, nu prețuri mari de vânzare.

ACDBR a menționat că multe companii românești au fost nevoite să acceseze credite bancare pentru a putea acoperi IMCA, alternativa fiind închiderea activităților.



Sursa articol