Bruxellesul reia discuția despre un super-regulator technological european, un proiect care, de fiecare dată când părea aproape de realizare, se lovea de amânări și controverse politice. În contextul în care relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite devine tot mai turbulentă din cauza divergențelor în privința reglementărilor digitale, tot mai mulți experți și oficiali europeni susțin necesitatea unui organism de control centralizat, capabil să asigure coerență și eficiență în gestionarea riscurilor tehnologice.

De ce acum? Presiune din partea externală și internă

Inițiativa vine pe fondul intensificării presiunilor externe, în special din partea americană. Recent, președintele Donald Trump a anunțat aplicarea unor tarife vamale împotriva unor țări europene, invocând opoziția lor față de politicile din Groenlanda. Acest gest a fost perceput ca un semnal clar că Washingtonul folosește instrumentele comerciale pentru a exercita presiuni politice, situație care face și mai vitală ideea unei coaliții europene solide care să poată reacționa rapid și bine coordonat în domeniul digital.

Pe plan intern, relația UE–SUA privind reglementarea tehnologică a devenit tot mai tensionată. Parlamentul European analizează chiar posibilitatea de a crea o structură unică, care să evite fragmentarea și să permită o aplicare unitară a legilor, mai ales în contextual sancțiunilor și amenzilor sporite pentru companii ca Twitter sau Google. Reacțiile din partea multor state membre, unde se evidențiază preocupări legate de pierderea suveranității digitale, complicază însă eforturile de a construi un astfel de mecanism.

Scandalul Grok și neînțelegerile din poliția digitală

Un exemplu de provocare a fost scandalul legat de Grok, un instrument de inteligență artificială integrat în platforma X, fosta Twitter. În timp ce platforma se află sub incidența regulilor privind riscurile sistemice și conținuturile ilegale, AI-ul Grok a atras critici din cauza manipulării și potențialelor încălcări ale intimității, inclusiv distribuirea de imagini intime fără consimțământ. Problema este ilustrativă pentru fragmentarea și uneori contradicțiile din cadrul propriului ecosistem legislativ european, care încearcă să reglementeze în același timp conținutul dăunător și utilizarea AI.

O serie de țări au început deja să impună măsuri naționale: investigații, restricții, chiar blocări temporare, într-o încercare de a rigurosiza controlul. Aceste mișcări, însă, întăresc argumentul celor care cer o autoritate europeană unică, capabilă să răspundă rapid și coerent, evitând ca răspunsurile să se piardă în labirintul birocratic al fiecărui stat.

Ce ar însemna un super-regulator și care sunt obstacolele

Un astfel de organism, denumit adesea „super-regulator”, ar putea aduce o claritate mult dorită pe scena digitală europeană. Ar asigura reguli uniforme, ar reduce birocratia și ar crește capacitatea de reacție la incidente majore precum abuzurile online, răspândirea deepfake-urilor sau manipularea algoritmilor în interes comercial sau politic. Pentru utilizatori, această centralizare ar putea însemna un răspuns mai rapid, mai eficient și mai transparent în fața problemelor care au devenit frecvente și grave.

Însă, crearea unui astfel de mecanism nu e lipsită de obstacole. Politic, multe guverne sunt reticente, temându-se de pierderea controlului asupra propriilor politici digitale și de centrare a puterii în sânul unei autorități europene. În plus, procesul de înființare ar putea dura ani de zile, iar între timp, dezbaterile despre viitorul acestei agenții se pot transforma în amânăriile obișnuite ale Bruxelles-ului.

Însă, cel mai important test pentru Bruxelles rămâne modul în care va reuși să echilibreze interesele naționale cu cele ale Uniunii, în condițiile în care lumea digitală devine tot mai vulnerabilă și mai dependentă de deciziile rapide ale unui organism unitar. În condițiile actuale, Europa pare tot mai atrasă de această viziune a unui „polițist digital” global, dar dacă va reuși să o implementeze poate definește nu doar regulile jocului, ci și propriul rol pe scena tehnologică mondială.