Un val de atacuri cibernetice revendicate de un grup prorus de hackeri a afectat joi mai multe site-uri ale autorităților din Danemarca și platforme ale unei companii importante din industria apărării. Incidentul, confirmat de Agenția daneză pentru Securitate Civilă, evidențiază vulnerabilitățile infrastructurii digitale a țării în contextul tensiunilor regionale și a alianțelor internaționale în domeniul securității cibernetice.

Atacurile, de tip DDoS, au vizat în special platforme guvernamentale și companii strategice pentru apărare, provocând întreruperi temporare în funcționarea acestora. Gruparea de hackeri NoName057, cunoscută pentru operațiuni împotriva statelor sprijinitoare ale Ucrainei, a revendicat, în mediile sociale, responsabilitatea pentru unele dintre aceste atacuri. În rândul instituțiilor afectate se numără portalul Ministerului Transporturilor, site-ul borger.dk și platforma companiei Terma, specializată în industria apărării.

Compania Terma a confirmat perturbări, însă a precizat că nu au fost inregistate scurgeri de date sau compromiteri ale securității interne. Tobias Brun-Falkencrone, director de comunicare, a subliniat că firma a intervenit rapid pentru a stabiliza sistemele și dispune de proceduri robuste pentru gestionarea incidentelor de acest tip. Oficialii danezi afirmă că responsabilitatea atacurilor nu a fost, în acest moment, confirmată în mod oficial, însă monitorizează atent situația pentru a preveni escaladări.

Contextul acestor atacuri cibernetice revine în lumină tensiunilor dintre Danemarca și factorii pro-ruși. În ultimele luni, autoritățile au raportat frecvent tentative de intruziune și operațiuni de tip DDoS, toate având semnături asociate cu actorii ruși sau grupări care acționează în sprijinul Moscovei. În preajma alegerilor locale, sistemele digitale ale administrației din Danemarca au fost considerate vulnerabile și, de aceea, reprezintă un obiectiv frecvent pentru astfel de operațiuni.

Autoritățile din Danemarca declarează că, până acum, nu s-au înregistrat breșe majore sau compromiterea datelor, ci doar probleme temporare cauzate de traficul masiv generat artificial. În ultimii ani, statul a intensificat eforturile de consolidare a securității cibernetice și a colaborării internaționale pentru apărare digitală. Totuși, atacurile precum cele recente confirmă vulnerabilitatea infrastructurii digitale naționale și necesitatea unor măsuri continue de prevenție și răspuns rapid.

Menținerea unui nivel ridicat de alertă și actualizarea constantă a strategiilor de securitate cibernetică rămân priorități pentru autorități. Într-un context regional tensionat, monitorizarea evoluției acestor incidente devine esențială pentru a evita potențiale escaladări și a asigura continuitatea serviciilor digitale. Informarea și pregătirea continuă sunt, așadar, elemente cheie în gestionarea riscurilor cibernetice.