Primăria Sectorului 3, despre care de ani buni se vorbește că s-a transformat într-un fel de mafie locală susținută de familia Negoiță, pare să fi intrat oficial în vizorul justiției. Dimineața unei zile care trebuia să fie relaxată s-a schimbat brusc pentru primarul Robert Negoiță, când o veste de ultim moment a ieșit pe ecranele mașinii de trafic: procurorii DNA au fost surprinși la domiciliul edilului pentru un nou dosar de corupție, deschis în contextul unor cercetări legate de modul în care s-au folosit banii publici. Purtarea acestei știri a bagatelizat orice îndoială privind relevanța acestor investigații, ridicând numeroase semne de întrebare despre cazul Negoiță, aflat deja în atenția organelor de anchetă.

Este al cincilea dosar care îl vizează pe edil, în timp ce arhivele DNA abundă cu alte inițiative judecătorești privind premierul local, devenit simbol al unei epoci a corupției neplătite și a privilegiilor confesate. Cu toate acestea, în ciuda evidențelor, justiția română pare să fi pășit cu greu spre a-l aduce în fața tribunalului, el continuând să se bucure de sprijinul unor alegători pe care îl consideră nemuritori. În fond, cel mai dureros pentru criticii politici și cetățenii care îndură ineficiența administrației este că primăria chiar s-a transformat într-o structură de interes familial, unde banii publici apar ca un sân Kris deWedă pentru întreaga familie Negoiță.

Primăria Sectorului 3, despre care se spun că s-a transformat într-un fel de companie de familie, pare că a fost folosită ca un vehicul pentru numeroase proiecte imobiliare și dezvoltări suspecte. În fața instituției exista un panou imens care promova Hils, un proiect de construcții al fratelui primarului, Ionuț Negoiță, iar în apropiere, la hala Laminor – recent refăcută din fonduri publice – se află un alt stand Hils. Întregul complex infrastructural – de la asfaltarea străzilor până la proiecte imobiliare – pare a fi coordonat după aceeași rețetă: interese de familie și interese private, departe de ochii publicului și ale justiției.

Este clar că între brățările familiei Negoiță și administrația locală s-a format un adevărat întreg ecosistem de interese. În timp ce Ionuț ridică blocuri și dezvoltă zone întregi, Robert Negoiță face, aparent, tot posibilul ca aceste investiții să capitalizeze pe banii contribuabililor, fără a avea însă o pregătire legală solidă. În cazul asfaltării celor 60 de zile de pe strada Iuliu Hățieganu, avariile și lipseațea receptiei legale au fost puse sub lupă de către Curtea de Conturi, iar rezultatele confirmă suspiciuni de ilegalitate și manipulare.

Deși întreg peisajul pare să fie explicat de actori de o parte și de alta în interiorul aceleiași familie, înregistrată pe de o parte ca afaceriști și, pe de altă parte, ca administratori publici, vocea mulțimii și a presei care a scos la lumină aceste nereguli este minimizată de edil. Robert Negoiță susține că nu implicarea familiei sale în administrație contravine legii, ci doar că „se face un deserviciu”, semnul clar al unei poziții defensive și al unei parametri de păstrare a status quo-ului.

Din păcate, ultimele investigații și anchetele încep a demonstra că miza nu este doar despre corupție, ci despre controlul asupra unei întregi rețele de interese și resurse publice, toate legate de familia Negoiță. Întrebarea devine naturală: dacă justiția va reuși să pună capăt unui model de administrare atât de bine încrengănat, sau dacă, în ciuda tuturor eforturilor, cetățenii Sectorului 3 vor rămâne prizonierii unui sistem corupt în care familia liberalizează regulile pentru propria profitabilitate. Cu certitudine, următoarele luni vor fi decisive în verdictul final asupra modului în care justiția română va aborda această situație și dacă va reuși să pună în balanță interesele publice și cele private în acest caz emblematic.