Control de amploare la Sector 1: AMEPIP verifică conducerea societăților publice

Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a inițiat o anchetă complexă la nivelul Consiliului Local Sector 1, vizând modul în care sunt conduse două dintre societățile aflate în administrarea autorităților locale. Este vorba despre CET Grivița și Compania de Investiții și Dezvoltare Sector 1 S.A. (CIDS), aflate deja în vizor pentru numirile controversate la conducere și pentru gestionarea averii publice.

Controlul, lansat oficial în ianuarie, are scopul de a verifica motivele pentru care procedurile de selecție pentru conducere nu s-au finalizat conform termenelor legale și pentru a analiza dacă numirile interimare sau politice au influențat procesul de management al acestor firme. Într-un document oficial transmis de AMEPIP, se precizează că acțiunea vizează respectarea prevederilor Legislative în domeniu, inclusiv Ordonanța de Urgență nr. 109/2011 și normele metodologice aprobate recent pentru o mai bună guvernanță a întreprinderilor publice.

Numiri politice și probleme de transparență în Sectorul 1

Printre motivele controalelor se numără și modul păgubos în care au fost realizate numirile în cadrul Consiliului de Administrație al CET Grivița, formate recent în urma unor decizii politice. În prezent, funcția de președinte provizoriu a fost încredințată lui Ioan Victor Dogaru, fost controlor financiar la CNAIR, și desemnat de Consiliul Local din partea PSD, cu o indemnizație brută de peste 9.600 de lei lunar. În același timp, Dogaru face parte din CA-ul companiei de investiții, activitate pe care o exercită în paralel cu jobul său principal.

Conducerea acestei societăți a fost criticată și pentru rezultatele slabe înregistrate de-a lungul ultimilor ani. Înființată în 2018, compania are ca obiectiv “susținerea dezvoltării urbane durabile”, însă investițiile sigure și durabile lipsesc cu desăvârșire. De altfel, de aproape doi ani și jumătate, CIDS nu a demarat nici o investiție reală, fiind ocupată doar cu ”restructurări” și ”regândirea obiectivelor” strategice, după cum admit chiar conducerile. Salariile colegilor din CA, însă, nu au fost similare cu rezultatele: directorul general încasează lunar echivalentul a 2.500 de euro net, în vreme ce membrii sunt numiți pe criterii politice, fără ca activitatea acestora să fi dus la realizări concrete.

Numirile politice și implicarea intereselor personale

Un alt aspect controversat îl reprezintă numirile în aceste poziții, mai ales în cazul președintelui CA de la CET Grivița, Ioan Victor Dogaru, precum și al altor membri, precum fostul vicepreședinte PNL, Mihai Voicu. Aceștia au fost numiți fără a fi verificată competența sau experiența în domeniu, ci strict pe baza apartenenței politice. În plus, Dogaru, care are și statutul de fondator al unei societăți private, și-a acceptat mandatul cu vagas și cu o atitudine de ”încrucișare a intereselor”, după cum recunoaște chiar într-un interviu public.

Rezultate zero, salarii mari și un scandal al gestionării frauduloase

Din 2018 și până în prezent, activitatea CIDS s-a limitat la câteva proiecte minore, precum studii de fezabilitate și pregătiri pentru investiții precum stațiile de încărcare electrică, însă toate acestea au rămas în stadiu de proiecte și viziuni. În ultimii ani, compania nu a înregistrat nicio investiție concretă. În ciuda rezultatelor modest, directorul acesteia primește un salariu de 2.500 de euro lunar, adunând la bugetul public ani de zile de inactivitate aparentă.

Situația a generat nemulțumiri în rândul cetățenilor, care întreabă frecvent de ce aceste societăți continuă să funcționeze în condițiile inexistentei rezultate și al unor cheltuieli mari. De asemenea, controalele inițiate de AMEPIP deși anunțate cu seriozitate, ridică semne de întrebare în privința transparenței și responsabilității în managementul firmelor de stat din Sector 1.

Ultimele evoluții indică faptul că ancheta se va intensifica, urmând să fie verificate alte eventuale nereguli în modul de funcționare al societăților și modul în care sunt gestionate fondurile publice. Într-o context în care presiunile pentru responsabilizare în administrarea instituțiilor publice devin tot mai acută, rezultatele acestei verificări ar putea determina măsuri ferme pentru curățarea administrației și responsabilizarea celor numiți politic.