Asocierea formată din firmele Construcții Erbașu, Concelex și Bog’Art neagă vehement acuzațiile aduse de compania turcească Gulemark, care susține că procedura de atribuire a contractului pentru extinderea Magistralei M4 din București a fost neregulată. După ce Gulemark a depus o contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), acuzațiile au escaladat, generând o dispută publică cu implicații majore pentru proiectul de aproape 3,5 miliarde de euro, menit să extindă magistrala de metrou spre sud-vestul capitalei.

### Contestația turcilor și acuzațiile de nereguli

Compania turcă Gulemark afirmă că a fost înșelată de asocierea câștigătoare, pentru care urma să fie terț-susținător și subcontractant. Potrivit avocaților Gulemark, firma a fost convinsă să nu depună oferta direct, ci să își asume un rol de subcontractor în cadrul proiectului, iar înțelegerea a fost semnată „în alb”, cu promisiunea că procentajul din lucrări nu va fi stabilit până la finalizare. Ulterior, însă, se susține că firma turcă a aflat cu stupoare că procentajul alocat acesteia a fost diminuat semnificativ de către firma românească, fără notificarea sau acordul Gulemark, iar informația a fost depusă oficial la canalul mare de contractare.

Acuzațiile vin în condițiile în care Gulemark susține că nu doar a fost înșelată, ci și că această situație a avut un impact direct asupra calificării sale la licitație, argumentând că experiența similară cerută în condițiile de participare nu ar fi fost o cerință impusă în mod echitabil. În cursul acestei dispute, reprezentanții companiei turce își susțin inclusiv opinia că asocierea câștigătoare nu ar fi respectat toate etapele legale și etice ale procesului, încercând să justifice motivele pentru care Gulemark a fost exclusă din proces.

### Răspunsul asocierii și elemente de fundamentare legală

Reprezentanții asocierii Erbașu, Concelex și Bog’Art au respins ferm aceste acuzații, catalogându-le drept „ false, denigratoare și profund tendențioase”. Într-un comunicat oficial, aceștia afirmă că toate demersurile pentru participarea la licitație au fost realizate „corect, transparent și cu bună-credință” și în concordanță cu legislația în vigoare. Astfel, devine clar că între cele două tabere există o dispută nu doar de natură administrativă, ci și una de imagine, în contextul unui proiect de infrastructură de o asemenea amploare, de importanță strategică pentru viitorul transportului urban din București.

Asociația susține că acuzațiile Gulemark reprezintă o tentativă de discreditare ce s-a intensificat după pierderea lotului unu al extinderii magistralei M4, proiect adjudecat de aceasta. Potrivit reprezentanților, toate procedurile au fost urmate cu strictețe și nu se pot invoca nereguli sau ilegalități în desfășurarea licitației. Aceștia adaugă că orice încercare de reinterpretare a acestor aspecte după depunerea ofertei are ca scop doar presiuni și eventuale manipulări cu scopul de a obține un rezultat diferit de cel stabilit în mod echitabil.

### Perspective și urmări ale disputei

În timp ce disputa legală continuă, importanța acestui proiect nu poate fi subestimată. Extinderea magistralei M4 presupune construirea unui segment de 11 kilometri care va conecta sectoarele 1, 4 și 5, cu punct final în comuna Jilava. Conform planurilor, procesul de proiectare necesita cel mult 10 luni, iar investiția estimată se ridică la peste 3,5 miliarde de euro. Cu toate acestea, tensiunile între companii și disputele legale ar putea întârzia sau chiar compromise realizarea acestui important proiect de infrastructură, în care interesul public și siguranța transportului urban trebuie să primeze.

Într-o abordare optimistă, ambele părți susțin că proiectul va fi în final derulat în condiții de deplină legalitate și siguranță. Rămâne de urmărit dacă disputa se va soluționa pe cale legală sau dacă va escalada, generând noi provocări pentru autoritățile și investitorii implicați. În orice caz, această dispută demonstrează cât de sensibile și complexe devin uneori licitațiile pentru proiecte publice de amploare, mai ales în domeniul infrastructurii de transport, unde fiecare decizie sau acuzație poate avea reverberații majore asupra întregii dezvoltări urbane.