Inovație medicală revoluționară: o echipă de chirurgi din SUA menține în viață un pacient fără plămâni timp de 48 de ore

O dată ce părea imposibil, acum devine realitate: o echipă de medici de la Universitatea Northwestern din Chicago a demonstrat cum tehnologia avansată poate schimba complet paradigmele tratamentului critic. În cazul unui pacient suferind de o infecție pulmonară rezistentă la tratament, aceștia au reușit să îl mențină în viață timp de 48 de ore fără ca acesta să aibă plămâni, folosind un sistem pulmonar artificial extrem de sofisticat. Această performanță deschide noi perspective în medicina transplanturilor de organe și tratează cazuri pe care până acum le consideram fără soluții.

O luptă dramatică împotriva infecției rezistente

Povestea începe în primăvara anului 2023, când un bărbat a fost internat cu insuficiență pulmonară severă, cauzată de o gripă care a evoluat rapid spre pneumonie, sepsis și sindrom de detresă respiratorie acută. Ce era de datorat unei infecții extrem de agresive, devenise un obstacol de nerezolvat pentru tratament: bacteria infectantă s-a dovedit imună la orice antibiotic, cauzând lichefierea masivă a plămânilor și agravarea situației. În condițiile în care pierderea organelor pulmonare părea inevitabilă, soluțiile standard, precum menținerea pacientului pe ventilatoare mecanice, păreau limitate și ineficiente pentru salvare.

Soluția inedită: sistemul pulmonar artificial total

Chirurgii au decis să ia măsuri radicale, într-un moment în care alte opțiuni păreau excluse. Ei au recurs la o intervenție chirurgicală dificilă: pneumonectomie bilaterală, adică înlăturarea completă a ambilor plămâni. Însă, într-un act de curaj și inovare, au folosit un sistem pulmonar artificial avansat, capabil să oxigeneze sângele și să gestioneze fluxul sanguin în mod performant, protejând astfel inima și asigurând stabilitatea pacientului.

Această tehnologie, creată de echipa specializată, include canale duble de flux sanguin și un șunt adaptiv multiaxial, concepute pentru a mimica atât funcția plămânilor, cât și oscilațiile în circulație ale sângelui. Astfel, au reușit să țină pacientul în viață, oferindu-i răgaz pentru propria organism să se recupereze de infecție și pentru ca echipele medicale să pregătească organele pentru transplant.

Recuperearea și transplantul, cheia succesului

După prelevarea simultană a plămânilor sănătoși, semnele de recuperare au devenit vizibile, oferind speranțe pentru un deznodământ favorabil. Analizele molecularle realizate au arătat că plămânii anterior infectați nu aveau șanse de regenerare după sindromul de detresă, confirmând necesitatea unui transplant. În ciuda riscurilor, decizia de a realiza un transplant pulmonar a fost indispensabilă în acest caz, mai ales având în vedere deteriorarea severă a sistemului imunitar și cicatricile ample..

„În mod convențional, transplantul pulmonar este rezervat pacienților cu afecțiuni cronice, precum fibroza chistică sau hipertensiunea pulmonară”, explică medicul Ankit Bharat. „Este o abordare inovatoare, folosită aici pentru a salva o viață în condiții foarte critice.” În contextul pandemiei și al creșterii cazurilor de infecții rezistente, această metodă poate deveni un punct de cotitură pentru tratamentul anumitor forme acute de insuficiență pulmonară.

Un model pentru viitor: tehnologia-portun pentru alte situații critice

Deși sistemul folosit pentru menținerea în viață a pacientului de această dată este disponibil doar în centre de elită, inovația deschide calea pentru dezvoltarea dispozitivelor standard în anii următori. În planurile medicilor se află extinderea accesului și îmbunătățirea tehnologiei pentru a putea fi folosită în situații de urgență la nivel global, devenind un instrument vital în lupta cu bolile pulmonare grave.

Pentru medicii din întreaga lume, realizarea în SUA reprezintă un exemplu de cum tehnologia, creată pentru a salva vieți în condiții extreme, poate redesena peisajul intervențiilor în problemele pulmonare acute. În timp ce posibilitatea unui transplant de plămâni complet, la un pacient în stare critică, părea de domeniul sfărșitului de cale, această realizare demonstrează că „imposibilul” poate deveni, cu efort, realizabil. Mai mult ca oricând, speranța pentru pacienți aflați pe marginea prăpastiei se află în noile tehnologii și în curajul medicilor de a încerca soluții care, până acum, păreau doar în literatura de specialitate.