Guvernul Romaniei a adoptat, marți, o ordonanță de urgență menită să stabilizeze sistemul judiciar pe termen scurt, în contextul unei crize majore de personal în instanțe și parchete. Decizia vine în fața unei isprăvi tot mai acută a deficitului de resurse umane, ce riscă să afecteze grav funcționarea justiției și să prelungească timpul de soluționare a dosarelor, cu posibile impacte asupra încrederii publice în sistem.

Măsuri temporare pentru sprijinirea personalului din instanțe și parchete

Potrivit unui comunicat oficial, ordonanța prevede un set de măsuri menite să contracareze această criză temporară, printre care se numără și prelungirea cu un an a unor facilități pentru personalul din justiție, pentru a evita blocajele critice în activitatea curților și parchetelor. Aceste măsuri includ, de asemenea, acordarea unor stimulente pentru atragerea de specialiști, aspect esențial având în vedere că mulți judecători sau procurori au preferat să părăsească sistemul din cauza condițiilor precare de muncă și a salariilor insuficiente.

În ultimii ani, deficitul de personal din justiție s-a amplificat, generând întârzieri și dificultăți în soluționarea dosarelor civile, penale sau administrative. Exodul profesional, pe fondul salariilor insuficiente și a volumului mare de muncă, a determinat autoritățile să caute soluții temporare pentru a asigura continuitatea și eficiența sistemului judiciar, până la implementarea unor reforme de durată.

Contextul crizei de personal în sistemul judiciar și impactul asupra justiției

Situația devine alarmantă dacă ținem cont de constatarea recentă a mai multor experți în domeniu, conform cărora încărcătura de muncă și lipsa de resurse umane au condus la o creștere semnificativă a termenelor pentru soluționarea cazurilor. Colaborarea între parchete, instanțe și Ministerul Justiției a fost tensionată, iar unele dosare importante rămân blocate, cu consecințe pe termen lung pentru înfăptuirea justiției și pentru încrederea cetățenilor în instituițiile statului.

Guvernul argumentează însă că inițiativa este „o măsură temporară, dar necesară pentru a preveni aglomerarea și colapsul sistemului judiciar” și promite că, în paralel, se vor continua și reformele de fond, precum digitalizarea și eficientizarea proceselor, în speranța că situația va reveni la normal în perioada următoare.

Perspective și urmări ale măsurilor adoptate

Deși măsurile instituite au fost considerate de unii specialiști ca fiind de natură să temporizeze criza, rămâne de urmărit dacă ele vor fi suficiente pentru a acoperi golurile majore din resursa umană a justiției. În același timp, criticii argumentează că aceste soluții temporare nu rezolvă problemele structurale și că sistemul are nevoie de o reformă profundă, de reforme care să asigure condiții mai bune pentru judecători, procurori și personal auxiliar, pentru a preveni o astfel de criză și pe termen lung.

Pentru moment, aceste măsuri sunt văzute ca o punte de salvare, o oportunitate pentru autorități de a reevaluate strategia și de a pune bazele unor remedii de durată. În timp ce la nivel politic și administrativ se poartă discuții despre viitorul justiției, efectele acestei decizii vor trebui monitorizate atent, pentru a evalua dacă sistemul judiciar va putea în sfârșit să depășească criza de personal și să funcționeze cu un nivel acceptabil de eficiență și transparență.