Ionuţ Moşteanu, Ministrul Apărării, a anunțat în urma unei ședințe CSAT că s-a extins cadrul legal cu metodologii referitoare la obiectivele care necesită apărare împotriva dronelor. Potrivit ministrului, există o listă în continuă actualizare, adaptabilă în funcție de realități, care poate include obiective temporare, cum ar fi securitatea unor demnitari de stat sau premieri în spațiu public, într-un hotel, sau o zonă de conferință. Moșteanu a subliniat că, în cazul aeronavelor cu pilot, care pot fi militare, și în cazul dronelor, decizia de doborâre este la comandantul misiunii. În ceea ce privește aeronavele civile, această decizie este la nivelul ministrului.

”Azi suntem aici după ședința CSAT, unde am discutat două proiecte importante, ambele legate de legea 73 din 2025 privind intervenția asupra aeronavelor neautorizate în spațiul aerian românesc. Vă reamintesc că legea a fost discutată, dezbătută, aprobată de Parlament, a intrat în Monitorul Oficial și a devenit lege în 19 mai.[…] Pentru dronelor, am defini prin ordin de ministru procedurile și lanțul de comandament pentru intervenție. Astăzi, am adăugat la acest cadru legal metodologiile pentru obiectivele care necesită protecție împotriva dronelor”, a declarat ministrul Apărării, Ionuţ Moșteanu, potrivit sursei News.ro.

Ministrul a explicat că această listă fluidă poate să cuprindă obiective temporare, în cazul evenimentelor în care sunt prezenți președinți de stat sau premieri. Obiectivele temporare pot fi definite pe durata evenimentului și sunt protejate pe tot parcursul acestuia.

”Exista un cadru general referitor la capabilitățile tehnice de a interveni contra dronelor pentru protecția obiectivelor. Sunt trei etape: identificarea, bruirea și intervenția. Detaliile sunt clasificate”, a adăugat Mosșteanu.

A doua inițiativă discutată în cadrul proiectului stabilește care este procesul și cine are autoritatea de a doborî o aeronavă ce intră neautorizat în spațiul aerian. Există un plan detaliat care identifică rolurile și responsabilitățile în cazul dronelor. În cazul aeronavelor cu pilot, militare sau civile, decizia este la comandantul misiunii, sau, în cazul celor civile, la ministrul Apărării.

”Este un subiect cu o istorie datând încă de la 11 septembrie, data la care a avut loc evenimentul ce a schimbat lumea modernă, când avioanele civile au atacat zgârie norii din New York. […] În cazul aeronavelor civile cu pilot, care nu reușesc să se identifice și devin așa-numite ‘aeronave renegate’, decizia este la ministrul apărării, deoarece există o componentă politică când se vorbește despre civilii implicați”, a mai spus Moșteanu.



Sursa articol