Un pasionat de drone din Australia a surprins lumea tehnologică cu o demonstrație extrem de îndrăzneață: a depășit recordul mondial de viteză pentru quadricoptere, atingând aproape 700 km/h. Într-un test realizat într-o zonă izolatată, Benjamin Biggs, cunoscut printre entuziaști drept Ben, a construit din garaj un quadricopter, numit Blackbird, care a reușit să ajungă la o vitează maximă de 428,8 mph (circa 690 km/h). Deși performanța este remarcabilă și a fost filmată, recordul nu a primit încă validarea oficială din cauza unor lipsuri în procesul de certificare.

## Record neoficial, dar impresionant

Documentarea videoclipului arată că Blackbird a parcurgot de două ori o distanță de 100 de metri, obținând două viteze maxihe diferite: circa 635 km/h „în fața vântului” și aproximativ 690 km/h „cu vântul”. Media acestor treceri ajunge la circa 661 km/h, depășind cu aproximativ 3 km/h recordul mondial recunoscut oficial, care se bazează pe măsurători îndeaproape controlate și certificări independente. Însă, din cauza terenului greu accesibil din regiunea sudică australiană unde a avut loc testul, Biggs nu a reușit să aducă un expert extern pentru validarea măsurătorilor pe loc. Astfel, deși performanța este documentată și remarcabilă, ea rămâne „neoficială”, fără recunoaștere din partea organismelor sportive sau tehnice internaționale.

## Tehnologia din spatele recordului: o dronă de doar 3.000 de dolari

Pentru a realiza această performanță, creatorul dronei a investit aproximativ 3.000 de dolari în componente, o sumă comparabilă cu cea pentru un produs de top din segmentul drone consumer. Blackbird nu este o invenție de lux, ci mai degrabă o demonstrație a potențialului tehnologic accesibil. Drona utilizează patru motoare AAX 2826 Competition, iar pentru a reduce greutatea, inginerul a modificat cablurile, trecându-le direct prin brațele dronei, eliminând conectorii intermediari, pentru a minimiza pierderile de energie.

Un aspect inedit al proiectului este utilizarea a două baterii, pentru a obține o tensiune mai mare și o gestionează mai eficient pe durata exploatării în regim de viteză maximă. Acest sistem unificat asigură o anumită supraincărcare pentru energie suplimentară, dar vine cu un compromis: autonomia dronei este foarte limitată, fiind construit special pentru sprinturi și recorduri de viteză.

Cea mai recentă demonstrație întărește o realitate clară în lumea dronei high-speed: inovația și ingeniozitatea pot duce performanțele extrem de aproape de limitele fizice ale tehnologiei existente. Cu toate acestea, validarea oficială a recordurilor de viteză rămâne o chestiune complicată, fiind nevoie de standarde riguroase și verificări independente pentru ca un record neoficial să devină recunoscut pe plan global.

Este probabil ca în următoarele luni, entuziaști din domeniu să caute modalități de a valida astfel de performanțe, iar entuziasmul pentru drone de viteză extremă să crească, în esență, în ciuda barierelor birocratice. În același timp, proiectul lui Biggs remarcă, deocamdată, doar cât se poate de clar cât de mult pot depăși granițele așteptărilor dronele construite cu pasiune, în garaj. O demonstrație a faptului că, în lumea tehnologiei, inovația și perseverența pot rescrie limitele inițiale, chiar dacă oficialitatea întârzie să apară.