Dragoș Pîslaru, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a anunțat recent că intenționează să le sugereze membrilor Coaliției să dea startul programării pentru planul pe termen lung 2028-2034, în primul trimestru al anului următor, în cadrul celei de-a șasea ediții a evenimentului Banking Forum, organizat de Financial Intelligence.

Dragoș Pîslaru a subliniat importanța și oportunitățile oferite de acest orizont temporal, afirmând că discuțiile legate de buget sunt deja în desfășurare. Explicând de ce România nu ar trebui să aștepte până la finalul negocierilor de la Bruxelles în decembrie 2027 pentru a începe planificarea, ministrul a spus că o astfel de abordare ar putea face România să piardă prefinanțarea inițială din iunie 2028, practic ratând un an. Mai mult decât atât, el a observat că 2028 este un an electoral, iar planificarea într-un astfel de an poate fi extrem de dificilă. El a propus deci să înceapă planificarea pentru perioada 2028-2034 încă din primul trimestru al anului viitor.

Ministrul a oferit, de asemenea, câteva detalii despre structura bugetului, menționând că există deja o componentă I cu 60 de miliarde de euro alocate, o componentă II cu un fond de competitivitate și intenționează ca România să se orienteze către instrumente financiare, având în vedere deja o alocare de aproximativ 10 miliarde de euro pentru perioada 2028-2034.

Conform declarațiilor lui Pîslaru, în acest moment, există instrumente financiare de 1,18 miliarde de euro pe coeziune și 1,25 miliarde euro pe PNRR. Deci 2,4 miliarde de euro sunt alocate instrumentelor financiare actuale, de diverse tipuri. În această privință, noul “copil” în peisaj, Banca de Investiții și Dezvoltare, va juca un rol important în ecosistemul financiar.

Ministrul a prezentat un scenariu în care România și-ar putea asigura o sumă medie de 10 miliarde de euro pe an pentru investiții între 2028 și 2034. Asta s-ar traduce printr-un buget total de 140 de miliarde de euro – 70 de miliarde fonduri europene și 70 de miliarde fonduri naționale. În acest fel, Pîslaru sugerează că s-ar putea aloca bugete mai mari decât în trecut pentru agricultură și dezvoltare rurală, pentru regiunile de dezvoltare, rămânând totodată 75 de miliarde de euro pentru a răspunde celor mai mari provocări ale societății românești precum demografia sau capitalul uman.

În final, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a propus ca pentru a îmbunătăți eficiența, resursele naționale și europene să fie gestionate în mod unitar pentru prima dată. Acest lucru ar putea include sisteme unite de audit și trasabilitate, precum și sisteme de evaluare comune.



Sursa articol