Tensiunea și încrederea în securitatea națională, o realitate dură pentru majoritatea europenilor

Percepția amenințărilor la adresa securității naționale rămâne unul dintre cele mai sensibile și discutate subiecte în epoca post-pandemică și a conflictsului din Ucraina. Potrivit unui recent sondaj Eurobarometru, realizat în rândul cetățenilor din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, nu mai puțin de 68% dintre europeni consideră că țara lor se află sub o amenințare pentru securitatea sa. Aceste cifre indică o preocupare majoră care, dacă inițial fusese acută în contextul crizei sanitare și al problemei migratorii, s-a accentuat odată cu escaladarea tensiunilor geopolitice interne și externe.

Percepția amenințărilor nu este uniformă în toată Uniunea, dar răspândirea acestei ingrijorări se face simțit în statele membre. Franța conduce lista, cu 80% dintre respondendenți considerând că securitatea națională este în pericol, urmată de Olanda și Danemarca cu 77%, și Cipru și Germania cu 75%. Aceste cifre reflectă o anxietate crescută în rândul populației europene, în condițiile în care provocările la adresa securității par a deveni tot mai complexe și mai greu de gestionat.

Reziliența și încrederea în răspunsul comunității europene

În contextul acestei percepții generale de vulnerabilitate, însă, majoritatea europenilor, 52%, manifestă totuși o încredere semnificativă în capacitatea Uniunii Europene de a-și consolida securitatea și apărarea. Această încredere, deși relativ modestă, vine într-un moment în care comunitatea internațională se confruntă cu intensificarea eforturilor pentru întărirea mecanismelor de securitate colectivă, inclusiv prin promovarea unor inițiative și politici comune.

Este de menționat că Uniunea Europeană, conștientă de această stare de spirit, a anunțat recent măsuri concrete pentru întărirea colaborării între statele membre în domeniul apărării. Printre acestea se numără sporirea bugetelor pentru apărare, dezvoltarea unor capacități comune de răspuns rapid și extinderea cooperării în domeniul informațiilor de intelligence. Astfel, oficialii europeni speră să răspundă temeri și să recâștige încrederea cetățenilor în percepția lor asupra măsurilor de securitate.

Contextul geopolitic și evoluțiile recente

Impactul conflictului din estul Ucrainei, precum și tensiunile din Marea Chinei sau din Orientul Mijlociu, se resimt cu tărie în percepția europenilor asupra riscurilor. În ultimele luni, alarma privind atacurile cibernetice, dezinformarea și potențiala destabilizare a infrastructurii critice a devenit o prioritate pentru autoritățile statelor membre. Un alt factor esențial îl constituie creșterea numărului de incidente de securitate, care au fost raportate în diferite zone ale continentului, consolidând sentimentul că Europa trebuie să-și dea mai multă silință pentru a-și apăra valorile și interesele.

De altfel, rănile lăsate de criza sanitară, fricile generate de criza economică și evoluțiile geopolitice au transformat toate acestea în factori care intensifică neîncrederea generală. Concret, cetățenii se întreabă ce măsuri concrete vor fi luate pentru a proteja valorile democratice și pentru a contracara noile forme de amenințare, precum cele hibride sau cibernetice.

Perspectiva următorilor ani

În fața acestor realități, Uniunea Europeană pare decisă să devină mai puternică în domeniul apărării, urmând să investească în tehnologie și coordonare militară comună. Această strategie vine și în sprijinul asigurării unui sentiment de siguranță, dar și a consolidării capacităților de a răspunde rapid și eficient în fața oricăror riscuri.

Rămâne de urmărit dacă aceste inițiative vor reuși să inversese tendința de scepticism și frică în încredere și stabilitate, într-un moment de turbulență fără precedent. În condițiile în care situația geopolitică internațională continuă să evolueze rapid, cert este că siguranța europeană a devenit o prioritate națională pentru toate statele membre, iar percepțiile cetățenilor vor continua să influențeze răspunsurile politice și strategice ale întregii Uniuni.