Primarul din Chiajna, Mircea Minea, se află sub lupa justiției din 2023, fiind trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție pentru o serie de acuzații grave legate de finanțarea klubului de fotbal local, Concordia Chiajna. De peste un an și jumătate, procesul descris de instanță ca fiind în faza Camerei preliminare a Tribunalului Ilfov nu a avansat, situație care ridică semne de întrebare asupra posibilității de clarificare rapidă a cazului.

Cum au ajuns acuzațiile în atenția DNA? În perioada 2007-2021, primarul Mircea Minea este suspectat că ar fi abuzat de atribuțiile funcției sale pentru a favoriza clubul de fotbal în detrimentul intereselor publice. Potrivit anchetei, edilul a încheiat mai multe contracte de finanțare nerambursabilă, dispunând plăți totale de aproape 37,5 milioane de lei — echivalentul a circa 10 milioane de euro — către echipa locală, fără aprobarea Consiliului Local sau organizarea unor proceduri de licitație publică.

Pe lângă fondurile publice, anchetatorii susțin că primarul a procedat la închirierea a două baze sportive din proprietatea publică a primăriei către același club, dar la prețuri mult sub nivelul pieței. La un contract de închiriere care prevedea o chirie de doar 100 de lei pe lună pentru o bază sportivă și 7,65 euro pe oră pentru stadion, s-au adăugat și alte gesturi controversate, precum închirierea bunurilor din aceste baze fără respectarea procedurilor legale sau a aprobărilor Consiliului Local. Acest mod de operare ar fi cauzat un prejudiciu de peste șapte milioane și jumătate de lei municipalității.

O altă componentă a scandalului o reprezintă legăturile “colorate” ale primarului cu personalități din alte sfere. Rise Project a descoperit, de exemplu, că Lia Savonea, actual președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, ar fi fost implicată într-o tranzacție suspectă în Chiajna, cumpărând împreună cu rudele primarului un teren pe care ulterior a obținut autorizație pentru un complex comercial, apoi vrednic de 30.000 de euro pentru jumătate din teren.

Judecătoria Ilfov a avansat însă cu o decizie interpretată de specialiști ca fiind lină și corectă: pe 8 mai 2024, magistratul a stabilit că „probele au fost în mod legal şi loial administrate, iar actele de urmărire penală au fost efectuate în mod legal”, dând undă verde începerea judecății. Cu toate acestea, această hotărâre nu a fost motivată de către același magistrat din mai bine de un an și jumătate, fapt care limitează posibilitatea de a o contesta în instanțele superioare.

Dincolo de aceste cazuri, întregul conținut al anchetei dezvăluie o realitate mai amplă asupra modului în care anumite relații de influență și gestionarea fondurilor publice pot fi folosite ca arme de susținere a unor interese private sau de imagine, într-un context politic și administrativ încă dificil de deslușit. În timp ce ancheta continuă, atât opinia publică, cât și cei din mediul politic și juridic sunt conectați la perspectiva unor noi dezvăluiri, mai ales în contextul în care unele aspecte, precum implicarea și conexiunile familiei primarului sau rolul altor personalități, rămân încă neelucidate pe deplin.

Pentru moment, procesul de la Tribunalul Ilfov se află în impas, decizia de ieri a instanței nefiind încă motivată oficial. Rămâne de urmărit dacă forțele judiciare vor reuși să avanseze cu investigarea cazului sau dacă, din motive procedurale, acesta va rămâne blocat, influencează în continuare percepția publică asupra modului în care administrația publică locală poate fi monitorizată și controlată în condiții de legalitate. Între timp, întrebările rămân: până unde s-a întins interferența acestei situații în viața politică și economică a comunei Chiajna? Iar justiția va reuși să facă lumină asupra modului în care a fost gestionată această situație? Răspunsurile acestor întrebări vor fi esențiale pentru a evalua nivelul de integritate în administrație și pentru a face lumină în cazurile de corupție și abuz de putere care nu contenesc să afecteze scena publică românească.