Drumul moților a migrat din Munții Apuseni pe șoselele din apropierea Capitalei, în urma deschiderii Autostrăzii Moldovei, și a afectat radical topul celor mai periculoase rute din România. Odată cu reducerea numărului de accidente pe drumul european E85, traficul intensificat și schimbările infrastructurale au făcut ca DN 1, cunoscut pentru statutul său de arteră de mare anvergură, să devină noul “campion” al mortalității pe șoselele autohtone.

###DN 1: simbolul traficului aglomerat și al accidentelor grave

Conform statisticilor oficiale, pe parcursul ultimului an, pe DN 1 au avut loc nu mai puțin de 425 de incidente rutiere, în urma cărora 48 de persoane și-au pierdut viața, iar alte sute au fost rănite. Aceste cifre confirmă tendința de creștere a pericolului pe una dintre cele mai circulate și controversate drumuri din țară, ale cărei probleme structurale și de gestionare au fost reproșate de-a lungul timpului autorităților.

De altfel, DN 1, care traversează zone populare din apropierea Bucureștiului și este aglomerat mai ales în sezonul turistic sau în perioadele de vârf, are o istorie lungă de accidente grave. Viteza excesivă, infrastructura învechită și lipsa unor măsuri de siguranță adecvate sunt de mult timp considerate principale cauze ale tragediilor petrecute pe această rută.

###Mutarea problemelor de pe DN 2 pe DN 1, o consecință a noilor infrastructuri

După inaugurarea Autostrăzii Moldovei, care a făcut legătura între București și Iași, circulația către zonele de Nord-Est ale țării s-a mutat aproape în totalitate pe celelalte drumuri naționale, în special pe DN 2, care leagă Bucureștiul de estul extrem al țării. În timp ce traficul pe această rută a crescut considerabil, incidentele nu s-au diminuat, ci, din contră, s-au adeverit a fi mai frecvente și mai grave, alte accidente grave survenind deci pe DN 1.

În plus, se observă o tendință pentru șoferii care evită aglomerația de pe DN 2 să utilizeze mai des DN1, ceea ce duce la suprasolicitarea acestei rute. În ultimul an, accidentațiile grave și decesele s-au înmulțit, făcând din drumul principal al țării, încărcat cu istoricul său, un veritabil pericol public.

###Perspective și măsuri de siguranță

Autoritățile au atras de mult timp atenția asupra necesității unor măsuri mai stricte de siguranță rutieră și modernizări ale infrastructurii, însă rezultatele au fost, până acum, nesatisfăcătoare. În condițiile în care partea de infrastructură a drumurilor din zonele aglomerate a fost învechită sau insuficient modernizată, se simte o nevoie imperativă de investiții pentru reducerea numărului de tragedii.

Un alt factor esențial rămâne conștientizarea șoferilor și respectarea normelor de circulație, precum și crearea de alternative moderne și sigure pentru infrastructura rutieră. În timp ce autoritățile promit expirarea unor proiecte de modernizare și implementarea unor măsuri de siguranță în următoarele luni, rămâne de văzut dacă aceste inițiative vor fi suficiente pentru a inversa trendul mortalității pe drumurile din țară.

Cele mai recente evoluții indică o nevoie urgentă de reevaluare a strategiilor de infrastructură rutieră, în condițiile în care, odată cu mutarea accentului de pe vechile drumuri, traiectoria tragediilor pare să se deplaseze și ea, fiind departe de a fi încheiată. Numai o abordare integrată, combinând modernizarea infrastructurii, monitorizarea rigorosisă a traficului și conștientizarea șoferilor, poate aduce o schimbare în lumile periculoase ale șoselelor românești.