Consiliul Superior al Magistraturii se află într-un nou conflict intern, de această dată între cele două secții ale forului superior – Secția pentru procurori și Secția pentru judecători. Într-un comunicat de presă publicat joi, Secția pentru procurori acuză Secția pentru judecători de decizii „fără nici o justificare logică”, ce restricționează drastic accesul procurorilor la dosarele din instanță. Conflictul, care zguduie imaginea independenței instituției, scoate în evidență grave divergente interne ce pot avea repercusiuni asupra funcționării justiției din România.

### Decizie controversată, fără precedent în istoria CSM

Conform comunicatului, Secția pentru judecători a adoptat recent o hotărâre „care lipsește procurorii de orice mijloc tipic de acces la dosarele din instanță, fără a oferi o justificare logică coerentă”. Aceasta este extrem de clară în ceea ce privește impactul: procurorii, pierzând dreptul de a verifica în timp util documentele tipping-point ale proceselor, pot fi induce în eroare sau ținuți la distanță de informații esențiale în faza de anchetă sau judecată.

Această măsură vine după o serie de decizii și schimbări în modul de gestionare a accesului la dosare, în timp ce opinia publică și comunitatea juridică a fost dezbătută intens. Pe cât de neobișnuită, pe atât de gravă, hotărârea Părții pentru judecători riscă să creeze un precedent periculos în ceea ce privește echilibrul și transparența din interiorul sistemului judiciar românesc.

### Războiul intern al CSM – cine are ultimul cuvânt?

De-a lungul timpului, Consiliul Superior al Magistraturii a fost deseori scena unor bătălii interne, diviziune acută între judecători și procurori, fiecare grup având propriile interese și priorități. În acest context, decizia recentă pare a fi o eskapadă a Secției pentru judecători, care a acționat, potrivit procurorilor, fără consultare și fără a motiva în mod adecvat decizia.

„Secția pentru procurori consideră că această hotărâre limitează grav dreptul la apărare și la supraveghere a justiției în domeniul penal”, afirmă surse apropiate procurorilor, sublinind riscul unui blocaj al fluxului informațional, care ar putea afecta chiar și dosarele în curs de soluționare sau cele ce urmează să fie soluționate.

Totodată, aceste dispute au loc într-un context mai amplu, în care sistemul judiciar românesc se află sub lupa criticilor dinspre Uniunea Europeană, mai ales în ceea ce privește independența și integritatea sa. Nici măcar structurile interne nu reușesc în prezent să mențină un climat de dialog constructiv, iar disputele inter-instituționale riscă să afecteze și mai mult imaginea justiției în ochii publicului.

### Ce urmează pentru justiția românească?

Situația actuală marchează o etapă delicată în desfacerea și renegocierea principiilor fundamentale ale independenței justiției în România. Rămâne de văzut dacă cele două secții ale CSM vor reuși să găsească un teren comun pentru a evita escaladarea conflictului sau dacă decizia Secției pentru judecători va fi suspendată de instanțele competente până la o clarificare.

Dezvoltările din zilele următoare sunt așteptate cu interes atât de către comunitatea juridică, cât și de societatea civilă, având în vedere implicațiile extinse asupra funcționării statului de drept. În timp ce opinia publică cere transparență și responsabilitate, oficialii din justiție trebuie să caute o soluție pentru a reconsolida încrederea în instituțiile fundamentale ale statului, în condițiile în care orice decizie, mai ales una atât de disruptivă, riscă să lase urme adânci în percepția asupra independenței sistemului judiciar.

În final, conflictul interior din CSM a reiterat încă o dată fragilitatea echilibrului și nevoia unei abordări mai unitare. Noutățile din următoarele săptămâni vor indica dacă instanțele suprapun această criză cu eforturile de reformă sau dacă vor fi nevoite să reconfigureze modul în care funcționează acest mecanism vital pentru justiția românească.