Arheologii din Vietnam au făcut o descoperire care ar putea schimba fundamental modul în care oamenii de știință înțeleg originea sifilisului, o boală cu implicații majore în istoria medicinei. Studiul publicat recent în „International Journal of Osteoarchaeology” dezvăluie prezența unei boli bacteriene în dinții copiilor antici, semnalând că afecțiunea, similară sifilisului, ar fi existat cu mii de ani în urmă.

Descoperirea a fost realizată în urma analizei scheletelor provenite din Epoca de Piatră, mai exact din două situri neolitice din Vietnam, datând de acum aproximativ 4.100-3.300 de ani. Cercetătorii au identificat urme specifice ale bolii pe dinții a trei copii, semne care sugerează o treponematoză congenitală. Această boală este cauzată de bacteria Treponema pallidum, din aceeași familie cu sifilisul, bejelul și framboesia.

Boala secolui în Vietnamul antic

Un aspect crucial al acestei descoperiri este că boala a fost identificată în rândul copiilor, sugerând o transmitere congenitală, de la mamă la făt. Anterior, se credea că doar sifilisul se transmite în acest mod. Această informație zdruncină teoria conform căreia sifilisul și-ar fi avut originea în Americi, teorie susținută de descoperiri anterioare. „Noua noastră cercetare schimbă complet paradigma. Transmiterea congenitală nu este exclusivă la sifilis”, a declarat unul dintre cercetătorii implicați în studiu.

Studiul a examinat 304 indivizi din 16 situri arheologice din Vietnam. Din totalul analizei, trei copii au prezentat semne clare ale bolii, cu dinți deformați, subdezvoltați sau cu aspectul specific de „roz de viermi”. Prezența cazurilor de treponematoză congenitală complică modelul de transmitere și pune sub semnul întrebării ipoteza „Columb”, care susține că boala a fost adusă în Europa din Lumea Nouă.

Redefinirea originii sifilisului

Această descoperire importantă obligă cercetătorii să reconsidere modul în care înțeleg răspândirea acestor afecțiuni. Determinarea originii exacte a sifilisului rămâne o provocare complexă, în special din cauza condițiilor de conservare a materialului genetic în regiunile tropicale, cum este Asia de Sud-Est. Extragerea ADN-ului din rămășițele umane ridică, de asemenea, probleme etice.

Studiul sugerează, de asemenea, o legătură între răspândirea bolii și migrațiile umane timpurii. Siturile analizate sunt asociate cu deplasarea fermierilor în Asia de Sud-Est și interacțiunea lor cu populațiile locale. Charlotte Roberts, specialist în arheologie, a subliniat importanța studiului, precizând că, „bolile treponemice sunt analizate de decenii, adesea cu rezultate controversate. Acest studiu este binevenit, mai ales pentru o regiune despre care avem puține date”.