Microplasticul, o amenințare invizibilă pentru sănătatea noastră

O problemă a societății moderne care capătă tot mai mult accent este prezența microplasticului în organismul uman și impactul său asupra sănătății. În ultimii ani, cercetările au început să arate că aceste particule extrem de mici, de dimensiuni de ordinul micronilor, pătrund în lanțul alimentar și în organismele umane, generând îngrijorare cu privire la consecințele pe termen lung.

Microplasticul, prezent în apa potabilă, pește și alte alimente, devine astfel o toxină invizibilă ce poate avea efecte nocive la nivel celular și metabolic. Medicul specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, profesor universitar la Universitatea Ovidius din Constanța, Dr. Sorina Ispas, semnalează faptul că aceste particule pot influența echilibrul organismului nostru într-un mod dificil de stabilit în totalitate, însă rezultatele studiilor recente indică posibile riscuri pentru sănătate.

### Microplasticul și riscurile pentru sănătate

„Prezența microplasticului în organismul uman reprezintă o problemă reală și de larg interes, deoarece aceste particule pot pătrunde în cele mai profunde straturi ale corpului și pot interferează cu procesele metabolice normale,” explică Dr. Ispas. În special, zonele de interes pentru cercetători sunt efectele pe termen lung asupra sistemului digestiv, imunologic și chiar endocrin.

Se crede că microplasticul nu doar că poate provoca inflamații sau disfuncții la nivelul celulelor, dar poate și elibera substanțe chimice toxice, precum plasticizatori sau alte compuși poluanți, care se acumulează în organism. Acestea pot determina dezechilibre hormonale sau pot contribui la apariția unor boli cronice, inclusiv diabet și boli metabolice.

### Modul în care microplasticele ajung în organism

În mediul înconjurător, microplasticul rezultă din degradarea plasticului mai mare sau este adăugat intenționat în anumite produse de uz uzual, precum cosmetice și ambalaje. Odată ingerate sau inhalate, aceste particule trec barierele naturale ale organismului și ajung în sistemul digestiv, circulație sanguină și eventual în alte țesuturi.

„Este alarmant modul în care microplasticul devine o componentă integrantă a mediului nostru și, implicit, a organismelor noastre,” afirmă Dr. Ispas. Ea subliniază că, pe lângă apele și alimentele contaminate, și expunerea în mediul urban, prin aerul pe care îl respirăm, contribuie la creșterea cantității de microplastice în corpul uman.

### Ce putem face pentru reducerea riscurilor

Deși cercetările continuă și încă nu există un consens definitiv asupra efectelor exacte, specialiștii recomandă adoptarea unor măsuri simple de precauție. Limitarea consumului de alimente procesate și ambalate în plastic, preferarea produselor din surse sigure și reducerea utilizării materialelor plastice de unică folosință pot contribui la diminuarea expunerii.

„Puține persoane sunt conștiente de impactul pe care îl are microplasticul asupra sănătății noastre,” adaugă Dr. Ispas. În plus, ea subliniază importanța cercetărilor în acest domeniu pentru a putea dezvolta strategii eficiente de prevenție și tratament.

Pe măsură ce studiile avansează, noi perspective se deschid și în domeniul medical, dar și în cel al politicilor publice. În timp ce comunitățile internaționale discută soluții pentru reducerea poluării cu microplastice, cercetătorii încearcă să clarifice modul în care aceste particule influențează, concret, sănătatea umană.

În final, crește șansa ca, în următorii ani, să fie stabilite limite clare de siguranță și să se dezvolte tehnologii și politici menite să protejeze organismul de această invazie invizibilă, dar periculoasă. Între timp, conștientizarea și responsabilitatea individuală rămân cele mai eficiente arme în lupta cu microplasticul și efectele sale asupra sănătății noastre.