Misterul celor 30.000 de cutremure care au afectat insula Santorini la începutul anului 2025 a fost elucidat. Un studiu semnat de 31 de cercetători din șase țări, publicat într-o revistă de specialitate în septembrie, oferă explicații despre ceea ce s-a întâmplat adânc în pământ și sub ocean în timpul acestei crize vulcanice majore.

Pe 27 ianuarie, la sfârșitul zilei, insula a început să tremure. Aceasta a fost începutul unei serii de mișcări seismice care au durat aproape o lună. Pentru a face față situației, trei sferturi din locuitorii celei mai vizitate insule din Grecia au fost nevoiți să părăsească zona, fiind înlocuiți de forțe de ordine, pompieri și armată, care au adus echipamente de comunicație și alimentare cu energie. În februarie, a fost decretată stare de urgență, iar școlile au fost închise pentru două săptămâni, fiind amenajate puncte de adunare în caz de seism major.

Nimeni nu știe exact ce se petrece în această regiune de la intersecția plăcilor tectonice eurasiatică și africană, unde activitatea seismică este intensă și unde există și un lanț de vulcani subacvatici. Unii experți cred că se confruntă cu cutremure standard în această zonă, în timp ce alții suspectează o activitate vulcanică semnificativă.

Studiul recent, intitulat „Criza vulcanică dezvăluie un sistem magmatic cuplat între Santorini și Kolumbo”, confirmă această ultimă ipoteză. Conform cercetării, magma a circulat între vulcanul Santorini și cel subacvatic Kolumbo, situat la 7 kilometri nord-est, demonstrând că cei doi vulcani au o sursă comună de magmă.

Fizicianul Florent Brenguier, unul dintre coautorii studiului, explică că în prima parte a anului 2025, această magma a creat o fisură verticală în scoarța terestră, în care s-a infiltrat și a migrat pe o distanță de 13 kilometri, oprindu-se la doar 3 kilometri de suprafață.

Fenomenul a început în vara anului 2024, când echipamentele de monitorizare din Santorini au detectat semnale neobișnuite. Solul craterului principal, parțial scufundat, s-a ridicat cu cinci centimetri în șase luni, iar emisiile de gaze vulcanice, precum hidrogenul și dioxidul de carbon, au crescut pe insula apropiată, Nea Kameni.

La finalul lunii ianuarie, situația s-a schimbat dramatic. În câteva ore, au fost înregistrate sute de cutremure însoțite de zgomote seismice continue, semnul clar al deschiderii unei fisuri în scoarța terestră. În zilele următoare, magma s-a deplasat în etape, inițial înspre zona centrală, apoi spre nord-est. La începutul lui februarie, epicentrele s-au apropiat de suprafață, unele evenimente depășind magnitudinea 5.

Specialiștii au observat că în această perioadă, insula Santorini s-a ridicat cu peste 10 centimetri, iar fundul craterului subacvatic Kolumbo s-a scufundat cu între 18 și 32 de centimetri, golind astfel rezervorul de magmă, explică cercetătorul Vincent Drouin, de la un institut meteorologic din Islanda, specializat în analiza deformărilor terenului, pe baza datelor GPS și a modelelor de simulare.



Sursa articol