România a intrat oficial în recesiune, dar vinovăția nu trebuie atribuită exclusiv guvernului sau premierului Ilie Bolojan, susține fostul ministru al Economiei, deputatul USR Claudiu Năsui. Într-o postare pe Facebook, acesta explică faptul că măsura decuplării creșterii economice de la reducerea deficitului bugetar a fost o decizie necesară, chiar dacă are impact asupra activității economice pe termen scurt.

### Recunoașterea recesiunii: un pas necesar sau un semnal de alarmă?

Anunțarea oficială a intrării în recesiune a fost făcută recent și a devenit subiect de dezbatere națională. După mai mulți ani de creștere economică, sectorul național s-a confruntat cu o contracție semnificativă. În cifre, PIB-ul a înregistrat două trimestre consecutive de scădere, ceea ce, în condițiile economiei românești, semnalează clar intrarea în recesiune.

Această evoluție are multiple cauze, însă o explicație importantă vine din deciziile fiscale luate de Guvern, precum și din contextul economic global. În principal, reducerea deficitului bugetar, în condițiile în care deficitul mare a fost considerat o sursă nesustenabilă de creștere, a determinat scăderea cheltuielilor publice și, implicit, impactul asupra economiei. Potrivit lui Năsui, aceste măsuri sunt așadar o încercare de a pune bazele unei creșteri durabile, chiar dacă impactul pe termen scurt pare negativ.

### Reducerea deficitului: un pas dificil, dar necesar

Claudiu Năsui a explicat că reducerile de deficit bugetar “se taie una dintre sursele nesustenabile de creștere”, ceea ce, în opinia sa, este un proces inevitabil dacă România vrea să ajungă pe un drum economic sănătos. El adaugă că, în acest context, “nu pot fi acuzat că aş fi propagandist al unei politici greșite”, ci mai degrabă unul dintre cei care susțin o economie echilibrată, chiar dacă acest lucru implică costuri temporare.

Este de înțeles de ce comunicarea oficială nu subliniază în mod prioritar această perspectivă, ci mai degrabă urmărește să pregătească populația de efectele inevitabile ale măsurilor de austeritate. În condițiile în care deficitul a fost, dincolo de cifre, o sursă de instabilitate economică, reducerea sa este vedetă în planurile macroeconomice ale Guvernului.

### Impactul asupra populației și a mediului de afaceri

Impactul semnificativ al recesiunii va fi resimțit direct de populație, în special prin scăderea salariilor, reducerea numărului de locuri de muncă și încetinirea investițiilor. Este un risc deloc de neglijat, mai ales în contextul economic instabil la nivel global, marcat de crize și incertitudini generate de conflicte și de criza energetică.

Pentru mediul de afaceri, această etapă poate însemna o perioadă de adaptare dificilă. Întreprinderile mici și mijlocii, care reprezintă un pilon al economiei românești, dat fiind vulnerabilitatea lor, pot resimți cu precădere efectele scăderii consumului și ale reducerii investițiilor publice.

### O strategie pe termen lung

Claudiu Năsui afirmă că măsurile luate sunt în sprijinul unui context economic stabil, care trebuie consolidat pentru a evita alte crize majore și a crea condiții durabile pentru creștere. El subliniază însă că această perioadă dificilă trebuie înțeleasă ca parte a unui proces de consolidare fiscală, nu ca o singură neîmplinire.

O perspectivă optimistă, chiar dacă realistă, sugerează că guvernul și factorii de decizie trebuie să mențină în vedere revenirea economică după această etapă de ajustare, bazată pe reforme structurale și investiții în infrastructură și digitalizare.

În final, semnele de recesiune sunt, în opinia multora, un test al rezilienței economice a României, dar și un semnal clar pentru toate părțile implicate că e nevoie de un echilibru fin între austeritate și stimulare economică. În timp ce analizele oficiale și politicienii caută soluții pentru relansarea economică, cetățenii așteaptă cu răbdare și curaj primele semne ale unei reveniri, la capătul unei perioade complexe și dificil de traversat.