Liderii romilor contestă creșterea tarifelor și impozitelor locale în zonele populate de comunitatea lor

Reprezentanții romilor din România au ieșit în evidență în ultima săptămână cu o poziție fermă față de politica fiscală locală, ce riscă să acutizeze nivelul de sărăcie și excluziunea socială a unor grupuri vulnerabile. Nicolae Păun, președintele Asociației Partida Romilor „Pro-Europa”, a declarat că măsurile de creștere a taxelor și impozitelor în cartierele locuite de romi sunt inadmisibile și trebuie urgent reevaluate.

Protejarea comunităților vulnerabile: un apel la responsabilitate și echitate

În cadrul unei ședințe a Coaliției de Guvernare, desfășurată luna trecută, Păun a adus în discuție problemele speciale ale romilor, ținând cont de provocările sociale și economice cu care se confruntă aceste comunități. Liderul asociației a semnalat că în ultimii ani, unele administrații locale au intenționat majorarea impozitelor, argumentând necesitatea acoperirii costurilor administrației și dezvoltării infrastructurii.

„Nu putem accepta ca, sub pretextul bugetului, anumite cartiere ale romilor să fie tratate diferit, în special în privința impozitelor. Majorările pot duce la excludere, la pierderea acelor case în fața executărilor silite și la agravarea sărăciei”, a explicat Păun. El a adăugat că astfel de măsuri trebuie să țină cont în primul rând de situația socială și economică a locuitorilor din aceste zone.

Această poziție reflectă o preocupare majoră transmisă autorităților locale și centrale, cu scopul de a preveni o discriminare fiscală ce ar putea accentua problemele sociale. Reprezentanții comunității rome solicită o abordare echitabilă, care să asigure resurse pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru sprijin social, fără a penaliza în mod disproporționat populația vulnerabilă.

Creșteri de taxe: un risc pentru echilibrul social și dezvoltare durabilă

Discuțiile despre creșterea taxelor și impozitelor au fost recent accentuate după ce unele primării din țară au anunțat intenția de a majora taxele locale pentru toate cartierele, inclusiv cele populate de romi. În multe cazuri, aceste măsuri apar ca urmare a unor deficite bugetare sau a politicilor de urbanizare, dar impactul asupra comunităților cu resurse limitate a generat preocupări.

Experți în politici sociale avertizează că astfel de creșteri pot duce la spirala sărăciei, mai ales dacă nu sunt acompaniate de măsuri sociale și de integrare. „Majorarea taxelor în cartierele vulnerabile trebuie privită cu prudență. În caz contrar, riscă să accentueze segregarea socială, încurajând excluderea și izolarea”, afirmă specialiști în domeniul dezvoltării regionale.

Dincolo de aspectele financiare, aceste măsuri pot avea efecte negative asupra coeziunii sociale și echilibrului urban. Mulți locuitori afectati se tem că vor ajunge în imposibilitatea de a-și plăti taxele, ceea ce poate duce la pierderea apartamentelor sau a proprietăților, întărind astfel stigmatizarea acestor cartiere.

Perspective și măsuri de sprijin pentru comunitățile de romi

Reprezentanții romilor și-au exprimat, însă, și deschiderea spre dialog. Ei susțin că măsurile fiscale trebuie corelate cu programe de sprijin social, de locuire și de ocupare a forței de muncă, pentru a asigura o dezvoltare durabilă și echitabilă. În acest sens, majoritatea ONG-urilor și organizațiilor comunitare solicită ca statul și administrațiile locale să țină cont de particularitățile sociale și economice ale acestor zone.

În alte țări europene, asemenea măsuri au fost abordate prin programe integrate, ce combină sprijin material, educație și integrare socială, reducând astfel problemele generate de sărăcie și segregare. România are, în prezent, ocazia să adapteze aceste modele și să-și asigure că politicile fiscale nu devin cauze suplimentare de excluziune pentru cele mai vulnerabile comunități.

În următoarele luni, așteptările sunt ca autoritățile locale să revizuiască și să adapteze politicile fiscale, ținând cont de recomandările și solicitările reprezentanților comunităților de romi. Rămâne de văzut dacă inițiativele de dialog și consultare vor da rezultate concrete, pentru a evita amplificarea problemelor sociale și a asigura un parcurs spre integrare și dezvoltare echitabilă pentru toate comunitățile din țară.