Acordul UE – Mercosur: un risc major pentru locurile de muncă în Europa, avertizează deputatul PSD Marius Budăi

Discuțiile despre Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și grupul sud-american Mercosur capătă o lumină diferită, pe măsură ce apar noi studii de impact ce indică posibile consecințe dramatice pentru economia europeană. În ciuda promisiunilor de liberalizare comercială și de creștere economică, mulți experți și politicieni relevanți atrag atenția asupra riscurilor pe termen lung, în special asupra pietei muncii din statele membre ale Uniunii.

Estimări alarmante: pierderi masive de locuri de muncă în Europa

Potrivit unui recent studiu de impact, semnat de experți independenți și universitari, acordul de liber schimb UE – Mercosur ar putea duce, în următorii ani, la o reducere cu aproximativ 120.000 a locurilor de muncă din întreaga Uniune Europeană. Deputatul PSD Marius Budăi prezintă aceste cifre într-un discurs dur, adresându-se în special membrilor USR și altor actori politici care au susținut acordul în forma actuală.

„Ați citit studiile de impact ale acestui acord? Ştiați că se estimează o pierdere de circa 120.000 de locuri de muncă din Europa, dacă vom accepta liberalizarea extremă a importurilor din Brazilia, Argentina, Paraguay sau Uruguay?” întreabă el, subliniind faptul că aceste cifre reprezintă doar o estimare preliminară, dar suficientă pentru a trezi îngrijorări serioase.

Pentru mulți economiști, avantajele economice ale acordului sunt theoritice și departe de a justifica compromisurile sociale și pentru ocuparea forței de muncă. Susținătorii acordului promit crearea de oportunități pentru exporturi și creștere economică, dar criticii avertizează că acestea pot veni în detrimentul sectorului industrial european și al muncitorilor autohtoni, expuși noilor concurențe.

Contextul negocierilor și opoziția din Europa

Negocierile pentru această înțelegere comercială începuseră în 2019 și s-au intensificat în ultimii doi ani, fiind susținute de Uniunea Europeană ca un pas către consolidarea relațiilor economice cu America de Sud. Cu toate acestea, în ciuda promisiunilor inițiale de beneficii reciproce, opoziția s-a răspândit, atât în rândul politicienilor, cât și în rândul sindicatelor și ONG-urilor, care privesc cu scepticism impactul asupra industriei europene tradiționale.

Europarlamentarii, precum și specialiștii în economie, subliniază că acordul nu include suficiente măsuri pentru protejarea sectorului autohton. Argumentele susținătorilor, de tipul „creștere de competiție globală” și „deschiderea pentru piețe emergente”, nu conving totali, mai ales în condițiile în care anumite standarde ecologice și sociale ar putea fi neglijate în beneficiul profitului rapid.

Ce urmează?

Deși negocierile continuă, iar pozițiile fiecărei părți sunt bine definite, riscurile despre care vorbim nu pot fi ignorate. Dacă estimările se vor confirma, impactul vor fi resimțit în întreaga economie europeană, dar mai ales în sectoarele cu forță de muncă slab protejată, precum textilele, industria auto sau agricultura.

Deputatul Marius Budăi avertizează că, în actualul context, este esențial ca deciziile politice să se bazeze pe analize solide și pe o responsabilitate transparentă, pentru ca interesele populației active și ale lucrătorilor să nu fie sacrificate în numele unor titluri de glorie economice. La câteva zile după declarațiile sale, tot mai mulți lideri politici și economici cer o reevaluare a acordului, în condițiile în care consecințele pot fi de durată și greu de remediat. În timp ce negocierile continuă la nivel european, cert este că dezbaterea despre impactul social al acordului Mercosur – UE a devenit, în sfârșit, o prioritate pentru o parte semnificativă a clasei politice și a mediului academic.