România își menține tendința de reducere a deficitului bugetar, dar provocările rămân semnificative în contextul economic actual. În primele 11 luni ale anului, deficitul bugetar a fost de 121,77 miliarde de lei, reprezentând 6,4% din Produsul Intern Brut, conform datelor anunțate oficial de Ministerul Finanțelor. Aceasta înseamnă o scădere de 0,74 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, când deficitul a fost de 7,15% din PIB, poziționând România mai aproape de țintele convenite cu Comisia Europeană.

Reducerea deficitului, dar cu provocări în continuare

Reducerea deficitului bugetar cu aproape 0,75% din PIB în aproape un an reprezintă o evoluție pozitivă pentru economia națională, mai ales într-un context global marcat de instabilitate macroeconomică și creșteri ale prețurilor, care impactează atât sectorul public, cât și cel privat. Ministrul Finanțelor a subliniat faptul că majoritatea indicatorilor fiscali arată o gestionare sustenabilă a resurselor, însă a avertizat și asupra riscurilor persistente, precum incertitudinile legate de evoluția economică internațională și posibilitatea intensificării presiunilor asupra cheltuielilor bugetare.

Guvernul și-a asumat angajamente ferme pentru a respecta limitele de deficit convenite cu Uniunea Europeană, în contextul unui Plan Național de Relansare Economică și de Consolidare Fiscală, menit să asigure stabilitatea și să stimuleze creșterea economică. “Reamintim că Guvernul României a convenit cu Comisia Europeană o țintă de deficit de 3% din PIB pentru anul următor, obiectiv ce trebuie atins prin măsuri de disciplină fiscală și reforme structurale”, a declarat oficialul ministerial.

Context economic: între austeritate și investiții

Deși rezultatele din acest an reflectă eforturi concrete ale autorităților de a echilibra bugetul, acestea vin într-un context economic delicat, în care trebuie consemnată atât efortul de reducere a deficitului, cât și provocările generate de planurile de investiții și de cheltuieli sociale. România trebuie să gestioneze cu atenție balanța între menținerea sustenabilității fiscale și asigurarea unor măsuri care să stimuleze creșterea economică, atragerea de investiții și reducerea sărăciei.

În acest sens, ministerul Finanțelor a accentuat că reformele structurală și măsurile de eficientizare a cheltuielilor vor continua și în următoarele trimestre, pentru a atenua eventualele riscuri și pentru a garanta că țintele fiscale vor fi respectate în condiții de stabilitate.

Perspective pentru anul viitor

Privind spre 2024, autoritățile sunt optimiste, dar prudente. “Pe termen mediu și lung, reconstruirea echilibrului bugetar trebuie să rămână o prioritate, în contextul în care atingerea țintelor de deficit reprezintă un pilon fundamental al stabilității macroeconomice și al credibilității României pe scena europeană,” a explicat un oficial din cadrul Ministerului Finanțelor.

Și, dacă în acest an, eforturile de reducere a deficitului s-au dovedit eficiente, rămâne de urmărit dacă continuarea acestor politici va putea menține această traiectorie ascendentă, în condițiile în care viitorul economic al țării depinde în mare măsură de capacitatea guvernului de a implementa reforme cu impact pe termen lung. În condițiile în care economia globală continue să fie afectată de incertitudini și factori externi, evoluția deficitului bugetar în următoarele luni va fi un indicator important pentru stabilitatea macroeconomică a României.