România a înregistrat, în anul 2025, un progres notabil în gestionarea deficitului bugetar, în condițiile în care executia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde de lei, echivalentul a 7,65% din PIB. Această cifră reprezintă o scădere semnificativă față de anul precedent, când deficitul fusese de 8,67% din PIB, adică aproape un punct procentual mai mare. Anunțul a fost făcut marți de Ministerul Finanțelor, care a evidențiat că aceste rezultate confirmă eficiența măsurilor adoptate de guvern pentru consolidarea fiscală națională.

Reducerea deficitului bugetar în 2025 nu este doar un indiciu al stabilizării economice, ci și o perspectivă pozitivă pentru modul în care strategia fiscală a guvernului a fost adaptată pentru a răspunde provocărilor economice în contextul geopolitic și intern extrem de complex. În ultimii ani, România s-a confruntat cu o serie de tensiuni fiscale și economice, generate atât de instabilitatea regională, cât și de consecințele pandemiei și crizei globale. În aceste condiții, reducerea deficitului este considerată un rezultat pozitiv, validând eforturile de echilibrare a cheltuielilor și creșterea veniturilor la nivel bugetar.

Eficiența măsurilor fiscale și impactul asupra stabilității economice

Dacă în 2024 deficitul s-a situat la 8,67% din PIB, anul 2025 marchează o reducere semnificativă, ceea ce indică o optimizare a politicilor fiscale și a cheltuielilor publice. Guvernul a dus o politică de control strict al cheltuielilor, dar și de stimulare a veniturilor provenite din creșterea colectării fiscale și a investițiilor private. Ministerul Finanțelor afirmă că aceste măsuri au avut un impact clar în reducerea deficitului, dar și în consolidarea sustenabilității financiare pe termen mediu și lung.

„Datele financiare confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României”, a transmis ministerul, accentuând că rezultatele obținute arată angajamentul autorităților de a menține o politică fiscală responsabilă. Eforturile de control al deficitului au fost susținute și de o creștere moderată a cheltuielilor sociale și de investiții în infrastructură, menite să stimuleze economia și să creeze locuri de muncă, fără a compromite echilibrul bugetar.

De asemenea, reducerea deficitului de peste un punct procentual în doi ani este percepută ca un semn al maturizării economice, în contextul în care România țintește aderarea la zona Euro într-un termen apropiat. Melanjul dintre politici fiscale prudente și relansarea economică are ca scop crearea unui climat atât de stabil, cât și de previzibil pentru investitori, atât interni, cât și externi.

Perspective pentru anii următori și provocări în continuare

Chiar dacă rezultatele din 2025 sunt îmbucurătoare, experții atrag atenția asupra faptului că menținerea unui deficit sub 8% din PIB va necesita eforturi continue. În special, în condițiile în care provocările globale, precum volatilitatea piețelor și creșterea costurilor internaționale, pot influența direct economia națională.

De asemenea, măsurile adoptate până acum trebuie să fie susținute de o monitorizare constantă și o flexibilitate adaptată noilor circumstanțe. În opinia analistilor, menținerea deficitului în jurul valorii de 7,5% – 8% din PIB va continua să fie o prioritate, pentru a susține echilibrul fiscal și a evita creșterea datoriei publice.

În următoarele luni, autoritățile intenționează să continue monitorizarea atentă a finanțelor publice și să implementeze reforme structurale pentru a stimula economia, inclusiv în domenii precum digitalizarea serviciilor publice și reformarea administrației fiscale. În condițiile în care indicatorii actuali indică o direcție pozitivă, speranțele sunt că România va putea menține pe termen mediu-un lung același ritm de reducere a deficitului, asigurând o bază solidă pentru stabilitatea economică și socială.