Decizie CJUE: Autoritățile judecătorești nu pot refuza executarea unui mandat european de arestare fără consimțământul statului emitent

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, în urma unei hotărâri din ziua de joi, că o instanță nu are dreptul de a refuza executarea unui mandat european de arestare și de a-și asuma propria executare a pedepsei, fără acordul țării care a emis acel mandat. Nume precum Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu și Dragoș Săvulescu figurează printre cei care au fost condamnați în România și au reușit să se sustragă justiției prin fuga din țară.

CJUE a luat această decizie ca urmare a unei sesizări din partea Curții de Apel București, referitoare la un cetățean român condamnat pentru înșelăciune, pe care autoritățile italiene refuză să îl extrădeze. Hotărârea se aplică retroactiv, iar în România există peste 4.000 de persoane care se sustrag executării pedepselor, potrivit datelor furnizate de Poliția Română.

Recent, a fost adoptată „Legea fugarilor”, care prevede pedepse suplimentare pentru cei care evită să-și ispășească sentințele. Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat această lege la Curtea Constituțională, invocând posibile încălcări ale dreptului la un proces echitabil, dar CCR a decis că legea este constituțională.

În hotărârea de joi, CJUE precizează că mandatul european de arestare este o procedură care facilitează arestarea unei persoane în statul membru în care se află și predarea acesteia statului emitent, pentru a răspunde în fața justiției. Instanțele din România, care refuză executarea unui astfel de mandat, trebuie să obțină consimțământul instanțelor din țara emitentă pentru preluarea execuției pedepsei. În absența acestui consimțământ, persoana trebuie predată statului emitent. Această hotărâre subliniază principiul colaborării interstatale în domeniul justiției și importanța respectării deciziilor judecătorești.



Sursa articol