Narcisismul, adesea perceput ca o trăsătură de personalitate arogantă sau egoistă, a devenit în ultimele luni un termen-umbrelă pentru o gamă tot mai largă de comportamente considerate frustrante sau toxice. În era rețelelor sociale, unde știm tot mai mult despre oameni, dar și despre patologii de personalitate, înțelegerea adevăratului narcisist devine esențială. În special pe TikTok, platforma unde sfaturile despre identificarea și gestionarea narcisismului sunt la ordinea zilei, se conturează o imagine distorsionată și adesea simplistă a acestui fenomen.

De la mituri la realitatea despre narcisism

Primul lucru de clarificat este că tema narcisismului nu mai e doar apanajul psihologilor sau al autoriților specializați. Întreaga lume digitală și-a însușit termenul, atribuindu-i în mod adesea semnificații exagerate sau greșite. Mulți utilizatori de TikTok promovează ideea că un narcisist trebuie identificat după semne precum „agresivitatea pasivă”, sau că orice persoană care are înclinația de a se afișa pe rețelele sociale cu un grad mare de egocentrism se încadrează automat în această etichetă. În realitate, însă, narcisismul este o tulburare complexă, cu grade și forme variate, iar diagnosticarea lui nu poate fi redusă la câteva traits sau comportamente.

Ce înseamnă, de fapt, un narcisist?

Conform celor mai recente analize medicopsihologice, un narcisist adevărat nu este neapărat o persoană extravertită sau care adoră atenția. „Un narcisist este cineva care ‘creează dependență emoțională’”, explică specialiștii, fapt ce diferențiază acest tip de comportament de simple simptome de egocentrism obișnuit. Discuția despre narcisism trebuie să vizeze o combinație de trăsături, printre care lipsa empatiei, dorința disproporționată de admirație, dar și dificultatea de a accepta criticile sau limitele impuse de ceilalți. Totodată, majoritatea persoanelor pot manifesta unele din aceste trăsături în anumite contexte, fără a fi autodeclarate sau diagnosticate ca narcisiste.

Dincolo de stereotipuri, adevărata problemă apărută în rândul publicului larg ține de confuzia între self-esteem sănătos și narcisism maladaptativ. În social media, adesea se emoționează ideea de a fi „așa cum te simți”, dar fără a diferenția între necesitatea de autovalorare și realitatea unei personalități narcisiste toxice. În acest context, sfaturile despre cum să identifici și să gestionezi narcisismul pot deveni, mai degrabă, un ghid de etichetare rapidă, care nu face decât să împuțineze înțelegerea profundă asupra fenomenului.

Rețelele sociale și dezinformarea despre narcisism

TikTok și alte platforme similare nu doar că popularizează noțiuni psihologice, ci și contribuie la răspândirea unor mituri despre acestea. Influenceri, uneori bine intenționați, răspândesc ideea că „agresivitatea pasivă” este principalul semn de narcisism, sau că orice selfie sau postare ce sugerează mândrie de sine indică automat un narcisist periculos. În realitate, însă, consecințele acestor interpretări precipitante pot fi departe de adevăr, generând stigmatizare și o percepție distorsionată a materiei.

Pentru specialiști, înțelegerea narcisismului necesită analizarea contextului, a pattern-urilor de comportament pe termen lung și a impactului asupra relațiilor. A-i identifica pe cei aflați în pragul patologicului și a-i trata necesită o abordare multidisciplinară, nu simple trucuri de socializare sau filtre de prieteni. De aceea, în ciuda tentației de a reduce complexitatea, educația și conștientizarea rămân cele mai eficiente arme împotriva dezinformării și a etichetelor greșite.

În lumea actuală, în care termenul de narcisism a ajuns să fie folosit atât pentru a descrie comportamente „obișnuite”, cât și pentru a eticheta tulburări grave, este esențial să păstrăm un echilibru între cunoaștere și discernământ. Pe măsură ce specialiștii continuă cercetările, iar platformele sociale devin și mai vigilente în filtrarea conținutului, perspectiva asupra narcisismului va evolua, oferind o înțelegere mai nuanțată și mai responsabilă a acestui fenomen.