Gara de Nord din București: între proiecte spectaculoase și realitatea brutală a infrastructurii

O promisiune idealistă sau o capcană pentru oraș?

Bucureștiul are o relație ambivalentă cu ideea de infrastructură, mai ales în campaniile electorale. După proiecte precum „Autostrada suspendată” a lui Sorin Oprescu, care s-a dovedit a fi mai mult o himeră decât o soluție viabilă, acum primăria scoate din mânecă un alt plan apărut dintr-o viziune de suprafață: un parc suspendat deasupra noii Gări de Nord.

Cum ar arăta în vizualurile 3D?

Pe hârtie, sau mai bine spus în randări colorate ce inunda rețelele sociale, proiectul pare spectaculos: zone verzi luxuriante, promenade futuriste și o oază de calm suspendată deasupra peronelor.

Dar realitatea de la sol nu corespunde acestor imagini. Gara de Nord este un amalgam de degradare, haos și improvizații, o rană deschisă pentru oraș. Discrepanța între planuri și ceea ce se întâmplă efectiv este uriașă.

Bucureștiul, prizonierul unui model politicianist

Pentru a înțelege mai bine această situație, am analizat mecanismele din spatele deciziilor locale. Bucureștiul pare capturat de un model economic dominat de interese politice și populiste. În loc să se abordeze problemele structurale, administrația preferă soluții spectaculoase, aparent impresionante, dar lipsite de fundament.

Un exemplu clar este Gara de Nord, unde proiectele noi apar doar ca răspuns la probleme vizibile de actualitate precum mizeria sau insecuritatea fără a se face studii de impact sau analize cost-beneficiu. Acestea sunt soluții punctuale, fără o viziune sistemică, care distrag atenția de la problemele serioase, fundamentale pentru infrastructură.

Visuri suspendate versus realitatea de la sol

Un simplu tur al Gării de Nord scoate la lumină un tablou dezastruos: transferul între tren, metrou, autobuz și tramvai este un coșmar al obstacolelor. Autogările improvizate, traficul blocat și lipsa unei conexiuni subterane funcționale sunt doar câteva dintre problemele concrete.

O soluție de tip parc suspendat nu ar rezolva aceste probleme fundamentale – infrastructura e îngropată în probleme structurale: lipsa parcărilor, congestia generată de un mix necontrolat de funcțiuni, și un management incoerent al orașului.

Infrastructură greșit prioritizată și investiții inutile

Modelul politicianist a dus la costuri uriașe pentru proiecte inutile sau supraevaluate. Un exemplu ilustrativ este investiția în Magistrala 6 spre Otopeni, făcută mai mult pentru a obține sprijin politic decât pentru eficiența operațională. Trenurile deja existente între Gara de Nord și aeroport ar putea fi suficiente dacă milocurile alocate ar fi fost direcționate corect.

La fel, extinderea Magistralei 4 nu a fost gândită ca parte a unei viziuni integrale. În loc să se construiască un tunel feroviar, s-au realizat proiecte făcute pe repede înainte, în detrimentul unui plan urbanistic coerent, care să transforme Gara de Nord într-un nod de tranzit adecvat.

Trecem din rău în și mai rău: planificarea după gustul momentului

De ce se întâmplă aceste lucruri? Pentru că nu se respectă etapele fundamentale ale planificării urbane. Finalizarea unui Plan Urbanistic General (PUG) este esențială și nu trebuie neglijată. Fără o viziune clară și studii bazate pe date reale, orice intervenție riscă să nu aibă rezultatele dorite.

Noile studii pun accent pe analiza fluxurilor și comportamentului real al navetiștilor. Numai astfel se pot face alegeri strategice care să asigure sustenabilitatea și funcționalitatea zonei.

Costurile și responsabilitatea fiscală într-un context european

Vrând-nevrând, Romania intră într-o eră a responsabilității fiscale, în condițiile în care fondurile europene devin tot mai greu accesibile. Investițiile trebuie să fie fundamentate, cu modele de business clare și evaluări precise ale beneficiilor.

Proiectele fără o justificare economică trebuie evitate, pentru că ele nu vor atrage investitori serioși. Modelele de succes, precum cartierul Coresi din Brașov sau Canary Wharf în Londra, sunt exemple de planuri de afaceri și urbanism bine puse la punct.

O alegere clară pentru București

Capacitatea orașului de a se dezvolta durabil depinde de deciziile pe termen lung. În loc să ne lăsăm seduși de machete și promisiuni care se pot dovedi a fi deșarte, trebuie să punem accent pe finalizarea PUG-ului, studii reale de trafic și analize ecologice.

Regenerarea Gării de Nord trebuie să înceapă nu cu turnarea betoanelor peste trenuri, ci cu o viziune clară și responsabilitate — o viziune care să pună în centru interesul real al orașului, nu doar câștigul electoral.

Pentru un București modern, trebuie să renunțăm la improvizații

Dacă dorim cu adevărat să transformăm Gara de Nord într-un centru urban modern și funcțional, trebuie să investim în planificare și studii, nu în randări spectaculoase. Doar așa vom putea asigura o infrastructură modernă, adaptată nevoilor reale ale locuitorilor.



Sursa articol