Momentul de maximă intensitate al celei de-a treia zile a festivalului Astra Film a fost premiera mondială a filmului „Anatomia unor delicte obișnuite”, realizat de Adina Sădeanu din România, în 2025, urmată de o dezbatere inspirată de acesta. Pelicula urmărește lupta pentru justiție a patru femei victime ale abuzurilor din România și Belgia, într-o societate care refusă să recunoască faptul că expunerea vieții personale pe internet reprezintă o formă de agresiune sexuală. Proiecția a avut loc în același timp cu marșul „Împreună pentru siguranța femeilor”, organizat de mai multe organizații și asociații din domeniul drepturilor femeilor, în centrul orașului Sibiu.

În film sunt prezentate momente în care autoritățile declară că, dacă agresorul nu pățește nimic fizic, atunci nu pot interveni. Aceste situații ridică întrebări despre cât de bine sunt reglementate astfel de forme de violență, dacă autoritățile protejează cu adevărat victimele și dacă femeile se pot simți în siguranță atunci când fac plângeri. Se vorbește chiar despre cazul unei femei care a avut câștig de cauză în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, după ce statul român nu a intervenit la timp pentru a o proteja.

După film, participanții au avut ocazia să discute cu realizatorii. Ştefania, una dintre victime, a explicat că a acceptat să apară în documentar pentru a-i ajuta pe alții să nu treacă prin aceleași experiențe. Regizoarea Adina Sădeanu a povestit că a început inițial să facă un film despre hackeri, dar, din lipsă de finanțare, a ales subiectul victimelor, investind șapte ani în acest proiect. Ea a afirmat: „A durat mult pentru că e și despre felul în care ajungi să te apropii de oameni, iar asta aduce foarte mult interes. Femeile care apar în film și-au ales să-și împărtășească poveștile, și eu am fost aleasă să le împărtășesc cu respect.” Mesajul principal al filmului este acela că astfel de fenomene de violență ucid.

Dezbaterea, moderată de Paula Herlo și având printre invitați jurnalista Ramona Ursu, artista Erika Isac și reprezentanta unei asociații pentru drepturile omului, a început cu povești emoționante. Ramona Ursu a povestit cum, până la vârsta de șase ani, nu și-a mai văzut mama zâmbind pentru că familia ei fusese afectată de un tată extrem de violent, chiar cu tentative de omor. Erika Isac a remarcat că, după ce a avut succes ca artistă emisiunilor muzicale, a fost țintă a unor comentarii negative despre ținuta ei de scenă, ceea ce a determinat-o să se retragă de pe scenă până la vârsta de 18 ani, fiind afectată emoțional.

Ce trebuie făcut dacă descoperim cazuri de abuz asupra femeilor? Psihologa Eniko Gall recomandă să fim prezenți, să nu abandonăm sprijinul, pentru ca victima să înțeleagă cu adevărat ce i se întâmplă și să-i repetăm acest lucru. Ramona Ursu a atras atenția asupra faptului că violența online a atins niveluri alarmante, cu sute de amenințări și insulte primit în ultimul an, fără o legislație clară care să protejeze victimele. Ea a menționat că termenul de „femicid” nu figurează în Codul Penal, explicând că acest fenomen nu începe cu intentia de a ucide, ci are multe interacțiuni și durere înainte și după eveniment.



Sursa articol