Inteligența artificială și infrastructura: o oportunitate neașteptată pentru economia reală

Discuțiile despre impactul inteligenței artificiale (AI) pe piața muncii au devenit, în ultimul timp, tot mai alarmante. Unele scenarii prevăd o reducere drastică a locurilor de muncă sau chiar dispariția unor profesii, dar realitatea pare să fie mai nuanțată și mai pragmatică: înainte ca AI-ul să „fure” joburile, va crește, cel puțin temporar, costurile pentru construcții, energie și mentenanță a infrastructurii necesare pentru funcționarea acesteia. Iar această perspectivă, departe de a fi dezamăgitoare, deschide un val de oportunități pentru economia fizică și forța de muncă calificată.

Infrastructura fizică, noul teren de atac pentru AI

La recentul Forum Economic Mondial de la Davos, CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a subliniat un aspect adesea trecut cu vederea în discuția despre AI: tehnologia nu este doar software. În spatele fiecărei aplicații AI stă o rețea complexă de infrastructură fizică, de la centre de date, fabrici de cipuri, rețele electrice și sisteme de răcire, până la infrastructură rutieră, oțel și beton. Huang a explicat clar că dacă lumea dorește implementarea AI la scară largă, este nevoie de aceste fundamentale, iar acestea se construiesc, în primul rând, cu muncitori calificați, de la electricieni și instalatori până la sudori și tehnicieni de mentenanță.

El a descris această etapă ca fiind similară cu construirea straturilor de bază ale unei piramide. În discursul său, Huang a ilustrat acest lucru printr-un „tort” în cinci straturi: aplicații, modele, cloud, cipuri și energia de bază. Pentru ca toate acestea să funcționeze fără întrerupere, sunt necesare investiții de miliarde în utilități și infrastructură – o adevărată revoluție în sectorul construcțiilor industriale și energetice.

Noile profesii, și nu neapărat pierdute, de pe piața muncii

O temă sensibilă în contextul tehnologiilor emergente este aceea a dispariției masive a locurilor de muncă, mai ales în domeniile „white-collar”. Însă explicațiile oferite de Huang recomandă o perspectivă diferită, mai optimistă: AI-ul nu va elimina complet profesii precum radiologia, ci le va transforma. Domnia sa dă exemplul radiologilor, menționând că inteligența artificială excelează în analiza imaginilor medicale, dar, mai degrabă decât să îi înlocuiască, le va crește productivitatea, permițând medicilor să vadă mai mulți pacienți și chiar să crească cererea pentru specialiști.

Această abordare schimbă percepția despre impactul AI: nu este o dezrădăcinare, ci o redistribuire a sarcinilor. În loc ca medicii să petreacă ore în fața documentelor sau analizând imagini repetitive, pot dedica mai mult timp deciziilor și interacțiunii cu pacienții. În același timp, nu toate profesiile vor fi la fel de protejate; unele roluri pot fi, totuși, afectate, dar aceste schimbări sunt mai degrabă evolutive decât apocaliptice.

Industria moldovată de economiile AI: ce înseamnă pentru Europa și România

Directorul Nvidia a extins discuția pe plan european, subliniind că fiecare țară trebuie să trateze infrastructura AI ca pe o rețea de drumuri și alimentare cu energie, iar dezvoltarea acestor capacitări trebuie să fie o prioritate națională. În acest sens, el a spus că modelarea cu resurse locale, precum limba și cultura, este tot mai importantă, pentru a evita ca Europa să devină doar consumatoare de tehnologii și nu contributor la ele.

Pentru România, această tendință se traduce în oportunitatea de a deveni un hub pentru infrastructură tehnologicică. Creșterea centrelor de date și a proiectelor energetice în regiune înseamnă o cerere crescută pentru rețele electrice, sisteme de răcire industriale, automatizări, mentenanță și securitate. Tensiunea de pe piața muncii este deja vizibilă: meseriile tehnice bine făcute, de la sudori și electricieni, până la specialiști în automatizări, sunt tot mai bine plătite din cauza dificultății de a găsi talente specializate.

O construcție a viitorului, nu doar o dislocare a joburilor

CEO-ul Nvidia nu susține că AI nu va modifica radical anumite profesii, însă subliniază că schimbarea trebuie privită și ca o oportunitate de construcție, la propriu. La nivelul infrastructurii, orice revoluție digitală se măsoară astăzi nu în tehnologii neapărat complicate, ci în cabluri trase, clădiri și stații electrice montate, în nevoie de mentenanță și de specialiști calificați pentru a le menține în funcțiune.

Pe măsură ce tehnologia avansează, devine clar faptul că viitorul nu aparține exclusiv software-ului, ci și unui sector pe cât de practic, pe atât de vital: infrastructura fizică care face posibil AI-ul. În acest moment, în lumea reală, instalatorii, electricienii sau tehnicienii de mentenanță devin noii piloni ai revoluției tehnologice, iar cererea pentru aceste meserii nu face decât să confirme faptul că, pentru a duce AI-ul spre aplicabilitatea sa reală, trebuie mai întâi să ridicăm și să întreținem o bază solidă.