Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat recent că depășirea pragului de 60% din PIB al datoriei publice nu reprezintă, în mod automat, o criză pentru România, ci mai degrabă un efect al deciziilor din trecut, care au dus la acumularea unor deficite bugetare semnificative. În condițiile în care deschiderea unor credite pentru finanțarea deficitului bugetar a devenit o practică recurentă, acesta a subliniat faptul că situația presentă trebuie analizată în contextul întregii evoluții fiscale a țării.

Datoria publică, un indicator interpretat double-edged

Conform celor mai recente date, datoria publică a României — după o perioadă de creșteri continue — a trecut pragul de 60% din PIB. Fenomenul a fost declanșat, potrivit ministrului, de decizii luate în trecut, când economia a fost sprijinită prin politici fiscale care au permis acumularea unor deficite bugetare greu de evitat în contextul unor provocări economice sau decizii politice generate de necesitatea acoperirii cheltuielilor curente.

„Astăzi s-a discutat despre faptul că datoria publică a României a depășit acest prag, însă trebuie să fie foarte clar că depășirea lui nu implică neapărat o criză în sine, ci reflectă fundamental faptul că în trecut s-au făcut alegeri fiscale care au avut ca rezultat această situație”, a explicat ministrul Nazare.

Contextul economic actual, marcat de consecințele pandemiei și de criza economică globală, a impus Guvernului o relaxare fiscală temporară și o creștere a cheltuielilor publice pentru menținerea stabilității și susținerea relansării economice. Împrumuturile au fost pentru multe țări, inclusiv pentru România, un instrument necesar, dar și unul cu potențial de risc dacă nu este gestionat cu prudență.

Impactul deciziilor din trecut și perspectivă pe termen lung

Dincolo de observația că actuala situație nu anunță automat o criză fiscală, Nazare a adăugat că este crucial ca autoritățile să-și păstreze o politică fiscală prudentă și echilibrată. În acest sens, a anunțat că Guvernul lucrează la un set de măsuri destinată să gestioneze mai eficient datoria, precum și să asigure sustenabilitatea fiscală pe termen mediu. În același timp, oficialul a subliniat că revenirea la o situație echilibrată va necesita timp și efort susținut, mai ales în contextul în care deficitul structural al bugetului rămâne ridicat.

„Este o problemă complexă, dar nu una insurmontabilă dacă vom continua să gestionăm responsabil această situație și să evităm deciziile inconsistente financiare. România trebuie să prioritizeze investițiile în domenii precum infrastructura, sănătatea și educația, fiindcă acestea vor asigura o creștere economică durabilă”, a precizat ministrul.

Ce urmează pentru economia românească

Deși datoria publică a depășit pragul critic, specialiștii din domeniu atrag atenția că programul de consolidare fiscală trebuie să fie parte integrantă din evoluția macroeconomică a țării. Proiecțiile pentru perioada următoare indică o eventuală stabilizare a datoriei, cu condiția implementării unor măsuri fiscale eficiente și evitării noilor decalaje bugetare.

Pe termen lung, perspectiva rămâne relativ optimistă, dacă România va putea menține un echilibru între creșterea economică și sustenabilitatea financiară. În absența unor măsuri ferme și a unei gestionări prudente a cheltuielilor publice, riscul unui coridor fiscal tot mai larg devine palpabil, dar, până în prezent, autoritățile par conștiente că eforturile trebuie să continue pentru a evita o criză fiscală acută.

Aceste evoluții și decizii vor fi, cu siguranță, urmărite cu atenție de către investitori, organisme internaționale și piețe, în condițiile în care gestionarea datoriilor publice reprezintă un test crucial pentru viabilitatea fiscală a României în perioada care urmează.