Postul Paștelui 2026 începe pe 23 februarie pentru ortodocși, în timp ce catolicii dau startul pe 18 februarie

În câteva săptămâni, credincioșii ortodocși din România se vor pregăti pentru Postul Paștelui, care începe pe 23 februarie 2026. Totodată, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 20 aprilie, în timp ce catolicii vor celebra Învierea Domnului pe 5 aprilie. Această diferență de date influențează calendarul postului și ritualurile asociate, având un impact semnificativ asupra practicilor religioase din cele două tradiții.

Semnificația Postului Paștelui

Postul Paștelui, instituit de Biserica Ortodoxă, are rolul de a pregăti sufletele credincioșilor pentru sărbătoarea Învierii lui Hristos și este o perioadă dedicată căinței, rugăciunii și faptei bune. Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurențiu, subliniază că „postul oferă bucuria de a trăi împreună cu Hristos” și adaugă că în această perioadă se îmbină „postul de bucate cu postul de păcate”, o luptă spirituală împotriva răului.

Vinerea Mare, o zi deosebită în calendarul ortodox, va căpăta o reverberație și mai profundă în acest an, având în vedere tradițiile care însoțesc această zi. Sincretismul ritualurilor și obiceiurilor specifice este evident, fiecare comunitate având propriile sale modalități de a-și exprima credința și jertfa adusă Mântuitorului.

Începutul Postului Mare pentru catolici

În cadrul Bisericii Romano-Catolice, Miercurea Cenușii, care va avea loc pe 18 februarie 2026, marchează debutul Postului Mare. În această zi, credincioșii primesc o cruce de cenușă pe frunte, simbolizând efemeritatea vieții și chemarea la pocăință. Acest ritual este însoțit de formula „Amintește-ți că ești pământ și în pământ te vei întoarce”.

Potrivit Vatican News, Miercurea Cenușii nu este doar un ritual superficial, ci un moment de profunzime spirituală, îndemnând credincioșii să reflecteze asupra vieții lor, să se angajeze în rugăciune și să își intensifice faptele bune.

O perioadă de reflecție și transformare

Postul Paștelui, care se întinde pe parcursul a patruzeci de zile, este considerat cel mai strâns legat de sacrificiul lui Iisus. Inspirat de perioada de post a Mântuitorului în deșert, acest timp este dedicat curățirii sufletești și apropierii de divinitate. Patriarhul Daniel a afirmat că „postul nu trebuie înțeles ca o sumă de restricții, ci ca o școală a libertății de a iubi pe Dumnezeu”.

Rugăciunile dedicate celor care au trecut la cele veșnice devin mai intense în această perioadă, creând un sentiment de comunitate între credincioși. „Postul este ofrandă și act de intimitate”, subliniază patriarchul, evidențiind că esența acestui demers constă nu doar în abținerea de la alimente, ci și în căutarea unei relații mai profunde cu Dumnezeu.

Atât ortodocșii, cât și catolicii își îndreaptă gândurile către aceste ritualuri sacre, fiecare tradiție având spiritul său unic și profund. În ciuda diferențelor între cele două biserici, toți credincioșii se unesc în dorința de a se pregăti pentru înviere, fiecare considerând postul o etapă esențială în drumul lor spiritual.

Pe măsură ce perioada postului se apropie, comunitățile religioase vor căuta să își întărească legăturile, să împărtășească credința și să reflecteze asupra călătoriei lor spirituale. Este un moment de reconectare cu tradițiile străvechi, dar și de deschidere către dimensiunea comună a credinței, dincolo de diferențele ritualice.