Situație alarmantă cu competențele digitale și literația științifică a copiilor din România

Datele recente provenite din rapoarte UNICEF – realizate în colaborare cu compania de educație digitală BRIO – evidențiază o criză profundă în domeniul educației și alfabetizării funcționale a tinerelor generații din țară. Nivelul competențelor digitale și științifice ale elevilor români se află, conform cifrelor, într-o stare dezastruoasă, iar aceste constatări ridică semne de întrebare asupra eficienței sistemului educațional în actualul flux al societății.

Doar 0,2% dintre elevi ating nivelul de competențe digitale înalte

Unul dintre cele mai șocante rezultate ale analizelor îl reprezintă faptul că, din populația evaluată, doar 0,2% a demonstrat competențe digitale înalte. În era digitalizării accelerate, această cifră indică o acută lipsă de pregătire tehnologică în rândul tinerilor, fapt ce poate avea efecte devastatoare pe termen lung asupra integrării lor în societate și în piața muncii. Învățământul din România pare tot mai departe de a oferi elevilor aptitudinile necesare pentru a face față provocărilor actuale, generând o discrepanță tot mai mare între nivelul cerut de economie și competențele reale ale tinerilor.

43% dintre elevi sub nivelul literației științifice

Pe lângă deficitul digital, studiile relevă că aproape jumătate dintre elevii din țară sunt sub nivelul de literație științifică considerat necesar pentru a înțelege și procesa informații esențiale din domenii ca sănătatea, tehnologia sau mediul înconjurător. La această situație se adaugă și faptul că mulți dintre ei nu pot face diferența între informațiile valide și cele false, ceea ce îi face vulnerabili la răspândirea dezinformării și manipulare.

“Disfuncțiile afectează societatea în esența ei”

Profesorul universitar Daniel David, specialist în psihopedagogie, atrage atenția că aceste deficiențe nu sunt doar o problemă de performanță școlară, ci o cauză de fond pentru multiple disfuncționalități sociale. „Problema analfabetismului funcțional a fost dintotdeauna prezentă, însă acum avem de-a face cu o gravitate mult mai mare, deoarece societatea întreagă resimte efectele acestor deficiențe în absența unei populații instruite corespunzător”, afirmă acesta. Potrivit lui David, lipsa abilităților digitale și de literație științifică afectează nu doar viitorul tinerilor, ci și stabilitatea și dezvoltarea economică a țării.

Context și implicații pe termen lung

Situația dezastruoasă a competențelor elevilor nu mai poate fi ignorată. România, care se laudă cu un potențial educațional și uman remarcabil, riscă să fie depășită de alte țări din regiune sau din Europa, dacă măsurile pentru corectarea acestor dezechilibre nu vor fi implementate prompt și eficiente. Criza competențelor digitale și a literației științifice exercită deja presiuni asupra sistemului de sănătate, economie și stabilitate socială.

Guvernanții, factorii din educație și întreaga societate trebuie să conștientizeze urgența unor reforme clare, care să vizeze atât modernizarea curriculei, cât și dezvolarea de competente practice pentru elevi. Investițiile în infrastructură digitală, formarea cadrelor didactice și stimularea interesului pentru știință sunt pași esențiali pentru a evita ca generațiile viitoare să continue să fie lăsate în urmă.

Perspective de schimbare și noi provocări

Deși rezultatele sunt alarmante, specialiștii subliniază că este încă posibil să se inverseze această tendință dacă autoritățile și societatea civică vor coopera pentru strategii eficiente. Educația trebuie să devină prioritate națională, iar digitalizarea și alfabetizarea științifică trebuie integrate în mod real în orice reformă sistemică.

Rămâne de văzut dacă în următorii ani se vor concretiza schimbările promise sau dacă această situație va continua să devină o povară pentru întreaga societate. Pentru moment, cifrele îngrijorătoare trebuie să fie un semnal de alarmă care să determine acțiuni concrete, pentru ca generațiile viitoare să revină pe o rundă de normalitate în procesul educației.