Primarii Sectorului 4 și Sectorului 3, implicați în controverse legate de terenuri și lucrări publice ilegale

De-a lungul ultimilor ani, administrațiile locale din București au fost adesea în centrul unor controverse legate de modul în care gestionează terenurile și proiectele de infrastructură. În timp ce Robert Negoiță, actualul primar al Sectorului 3, se află sub acuzare pentru activități ilegale, colegul său din PSD, Daniel Băluță, continuă să se confrunte cu acuzații similare, legate de amenajarea unei parcări pe un teren revendicat și încă nelistat.

Transformarea unui teren privat într-o parcare publică fără avize și fără aprobări clare a stârnit numeroase reacții în spațiul public. În 2022, Băluță a fost evidențiat pentru că, deși avea informații privind situația juridică a terenului de lângă stația de metrou Timpuri Noi, a decis să dea ordin de începere a lucrărilor, ignorând totodată posibilitatea unui litigiu în curs de soluționare. Construcția a fost realizată pe un lot revendicat de foști proprietari în baza legii 10, iar terenul nu era înregistrat în patrimoniul Primăriei Sectorului 4, deși edilul și-a însușit dreptul de a-l transforma în parcare cu plată.

Un aspect ilegal extrem de grav ține de tăierea copacilor de pe teren fără autorizații legale, firma contractată primind în 2022 o amendă de 5.000 de lei pentru defrișare ilegală. În ciuda acestui fapt, parcarea a continuat să funcționeze, fiind temporar închisă doar pentru unele intervenții, apoi redeschisă în 2024, după anunțul oficial al primarului despre reluarea activității.

Situația de la Timpuri Noi nu este singulară. În aceeași zonă, Primăria Sectorului 4 a demarat, în 2022, amenajarea unei alte parcări și a unor terenuri de sport pe terenuri private provenind din expropriere, proces inițiat de primar, dar respins de consilierii locali. După respingerea cererii de expropriere, administrația a ales să plătească chirie proprietarilor, continuând lucrările fără aprobări legale, în condițiile în care terenurile rămân private.

Criticile vin din partea opozanților și a specialiștilor, care susțin că aceste acțiuni adâncesc problema unui sistem de gestionare a terenurilor publice și private în București, unde interesele politice și economice sunt adesea puse înaintea legalității. În cazul parcării de la Timpuri Noi, consilierii USR au calificat operațiunea drept o “mare ilegalitate”, menționând că terenul este revendicat de foștii proprietari și că întreaga operațiune a fost realizată fără respectarea legală a procedurilor.

Preocuparea pentru legalitate a fost exprimată și de alte voci din administrație. Consilierul general USR, Nicorel Nicorescu, a atras atenția asupra faptului că “terenul este revendicat de foștii proprietari în baza legii 10” și că “există procese pe rolul instanțelor.” În plus, el a criticat faptul că accesul în parcare a fost făcut pe trotuar, punând în pericol pietonii.

Un alt pericol major îl reprezintă continuarea acestor practici, chiar și după discuții și reacții negative. În privința terenurilor de sport de pe strada Dealul Bradului, de exemplu, autoritățile au încheiat chiar o înțelegere de închiriere pentru a evita litigii, dar aceste terenuri sunt fără protecție de umbră sau alte facilități, fiind amplasate între drumuri intens circulate.

Dincolo de controversele legate de terenuri, cazul actual al fostului primar Robert Negoiță capătă o nuanță diferită, după ce DNA a emis interdicția de exercitare a funcției și o cauțiune de 800.000 de lei, în contextul unor acuzații privind efectuarea de lucrări ilegale în Sectorul 3 între 2017 și 2025. În aceste condiții, perspectivele administrative ale celor doi lideri politici sunt amenințate de anchete și sancțiuni, iar modul în care se vor finaliza aceste cazuri va influența în mod semnificativ peisajul politic local.

În timp ce anchetele continuă, și alte proiecte demarate fără respectarea normelor legale precum cele din Sectorul 4 sunt sub lupa autorităților și a opiniei publice. Se profilează un viitor în care legalitatea și transparența în administrarea spațiilor publice vor rămâne în centrul discuțiilor, pentru a preveni perpetuarea unor practici care afectează nu doar imaginea administrației locale, ci și drepturile cetățenilor și proprietarii legali ai terenurilor.