Judecătorul CCR Dacian Dragoș, acuzat de implicare în politică în ciuda carierei sale academice, rămâne în centrul unei dispute juridice și politice

Discuțiile privind independența judecătorilor Curții Constituționale române rămân aprinse, iar cazul lui Dacian Dragoș, judecător numit în 2022, a reaprins ecuația politică și juridică din țară. În contextul în care avocata Silvia Uscov a contestat în instanță numirea a doi judecători, inclusiv pe cea a lui Dragoș, relația dintre mediul academic și justiție devine din ce în ce mai controversată.

Dacian Dragoș, un profesionist cu o activitate academică consistentă, are o carieră ce se întinde pe aproape două decenii în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Conform unui comunicat al universității, acesta “este angajatul Universității Babeș-Bolyai din anul 2002” și întreg parcursul său profesional este “legat de predarea și cercetarea în domeniul științelor juridice”. În ciuda acestei experiențe, numirea lui Dragoș ca judecător al CCR a fost contestată recent, iar această dispută a readus în prim-plan întrebări legate de integritatea și independența Curții Constituționale.

### Contestarea numirii și implicațiile politice

Avocata Silvia Uscov, avocat cu afilieri în Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a depus plângere în justiție pentru a contesta numirea a doi membri ai CCR, printre care și numirea lui Dacian Dragoș. Aceasta afirmă că decizia de numire nu ar fi fost în deplină concordanță cu legislația și procedurile stipulate, acuzând posibile influențe politice asupra procesului de selecție.

Deși numirea judecătorilor la CCR este, conform legii, un proces riguros, tensiunile din mediul politic românesc scot în evidență temeri legate de independența justiției și de influența factors politici în numirile în funcții-cheie. În special, avocata Uscov susține că nu ar fi fost respectate toate prevederile legale, iar această contestare a atras atenția asupra vulnerabilităților sistemului de numire a judecătorilor constituționali.

### Cariera academică și percepția asupra numirii

Un aspect ce ridică semne de întrebare în opinia criticilor și a contestatarilor este cariera de profesor universitar a lui Dacian Dragoș, fiind invocată de susținători ca dovadă a unei experiențe solide în domeniu. Cu toate acestea, criticii argumentează că experiența academică nu trebuie să devină un factor de protecție împotriva eventualelor polițe și influențe politice, în special într-o instituție precum CCR, ale cărei decizii pot avea impact major asupra legislației și politicii din România.

În ultimii ani, Curtea Constituțională a fost adesea plasată în centrul unor controverse legate de politicizare, iar numirile judecătorilor au fost criticate pentru lipsa de transparență sau pentru posibile influențe externe. În cazul lui Dacian Dragoș, acuzațiile au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care s-au derulat procesele de selecție și dacă aceasta a fost influențată sau nu de interese.

### Reacțiile din mediul academic și politic

De partea cealaltă, universitatea Babeș-Bolyai și oficialii instituției au confirmat că profesorul Dragoș a avut o carieră dedicată cercetării și predării în domeniu, fără să aducă în discuție eventuale implicații politice. Ulterior, reprezentanții universității au subliniat că numirea sa ca judecător CCR a fost rezultatul unui proces transparent și conform legislației.

Între timp, curtea decizională și factorii politici păstrează o poziție predominant pasivă, iar ultimele evoluții indică o continuare a anchetelor și a discuțiilor în jurul integrității numirilor în cea mai înaltă instanță constituțională. Cu toate că Dacian Dragoș nu a făcut declarații publice directe în acest sens, claritatea asupra integrității și imparțialității judecătorilor este în continuare în dezbatere, iar dacă acuzațiile se vor confirma sau nu va avea un impact semnificativ asupra încrederii în sistemul justiției.

Proteste și reacții politice, plus decizii judiciare în curs de derulare, vor clarifica în următoarele luni dacă aceste suspiciuni vor duce la revizuiri sau remanieri ale numirilor la CCR. Într-un sistem în care independența justiției este vitală pentru funcționarea statului de drept, orice incertitudine sau suspiciune poate avea repercusiuni pe termen lung asupra încrederii populației în instituțiile de forță.