Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis joi în favoarea Austriei într-o contestație privind o hotărâre anterioară a Comisiei Europene, care aprobase sprijinul financiar acordat de Ungaria pentru extinderea centralei nucleare de la Paks.
Potrivit instanței europene, Austria avea dreptate atunci când susținea că autoritatea comunitară trebuia să verifice dacă atribuirea directă a contractului pentru construirea a două reactoare noi către o companie rusă respecta regulile europene privind achizițiile publice.

Construirea celor două reactoare a fost acordată direct companiei ruse Nizhny Novgorod Engineering, conform unui acord de cooperare în domeniul energiei nucleare semnat între Rusia și Ungaria. În același acord, Rusia s-a angajat să acorde Ungariei un împrumut de stat pentru finanțarea majorității costurilor proiectului.

CJUE a subliniat că, spre deosebire de deciziile Tribunalului, Comisia Europeană trebuia să verifice nu doar dacă ajutorul financiar respecta regulamentele privind ajutoarele de stat, ci și dacă atribuirea directă a contractului de construcție era conformă cu regulile privind achizițiile publice.

De asemenea, instanța europeană a arătat că organizarea unei competiții pentru atribuirea contractului de construcție poate avea un impact semnificativ asupra costurilor și asupra proprietăților infrastructurii respective. Astfel, o astfel de procedură poate influența dacă urmează să fie acordat unui anumit operator un anumit avantaj.

Centrala nucleară de la Paks, situată la 100 de kilometri sud de capitala Budapesta, a fost construită în anii ’80 de armata sovietică și furnizează aproape 40% din electricitatea Ungariei. În decembrie 2014, Ungaria și Rusia au semnat un acord pentru construirea a două reactoare noi, fiecare având o capacitate de 1,2 gigawați. Conform planurilor inițiale, proiectul urma să înceapă în 2018, iar prima unitate să fie finalizată în 2025.

În baza acordului din 2014, Ungaria va primi de la Rusia un împrumut de 10 miliarde de euro pentru finanțarea proiectului, urmând ca statul maghiar să ramburseze suma până în anul 2046, cu o rată a dobânzii cuprinsă între 3,9% și 4,9%.



Sursa articol