Curtea de Conturi a identificat, în urma unui control, numeroase probleme ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). Aceasta s-a confruntat, de-a lungul ultimelor 25 de ani, cu disfuncționalități frecvente care au avut un impact semnificativ asupra furnizorilor de servicii medicale și asupra calității îngrijirilor pentru pacienți. Totodată, anumite obiective importante, precum utilizarea integrală a dosarului electronic de sănătate, digitalizarea biletelelor de trimitere și a concediilor medicale, nu au fost îndeplinite.

Potrivit auditorilor, deși suma totală investită în platformă a depășit 1,1 miliarde de lei, problemele tehnologice persistente, blocajele și infrastructura hardware și software învechite au deteriorat calitatea serviciilor și au dus la dificultăți în activitatea furnizorilor. În plus, sistemul tehnic nu a beneficiat de actualizări adecvate, iar capacitatea instituției de a atrage și reține specialiști IT potriviți pentru un astfel de sistem a fost considerată insuficientă. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este recomandată să adapteze platforma la cerințele actuale și să remedieze disfuncționalitățile identificate, pentru a sprijini procesul de digitalizare.

Auditul a evaluat implementarea și funcționarea PIAS, care gestionează cea mai mare bază de date medicală din țară, cu peste 18 milioane de potențiali beneficiari, și implică peste 70.000 de utilizatori, incluzând furnizori de servicii și reprezentanți ai CNAS. În timpul verificărilor, s-au realizat interviuri cu reprezentanți ai CNAS, vizite la mai multe case județene și spitale, și au fost colectate peste o mie de chestionare din partea diferiților profesioniști din domeniul medical și farmaceutic.

Curtea de Conturi concluzionează că, de-a lungul celor 24 de ani de funcționare, implementarea și administrarea PIAS au întâmpinat numeroase provocări, afectând atât eficiența, cât și fiabilitatea sistemului. Deși scopul platformei a fost de a eficientiza serviciile medicale și de a moderniza gestionarea datelor, unele dintre obiectivele sale, precum digitalizarea integrală, nu au fost atinse. Este menționat că, din moment ce costurile totale s-au ridicat la peste 1,1 miliarde de lei, iar infrastructura tehnică nu a fost actualizată corespunzător, aceste probleme au afectat grav calitatea serviciilor și activitatea furnizorilor.

De asemenea, sistemul a avut dificultăți în a face față creșterii volumului de date și a designului său monolit, ceea ce a dus la probleme de scalabilitate și gestionare. CNAS nu a reușit întotdeauna să gestioneze disfuncționalitățile apărute, iar infrastructura tehnică, atât hardware, cât și software, fiind depășită și neactualizată, a crescut vulnerabilitățile și a redus încrederea în sistemul informatizat. Lipsa analizelor periodice și a evaluărilor de risc a expus platforma la probleme majore, afectând fiabilitatea și capacitatea de răspuns a organizației.



Sursa articol