Statul român a cheltuit aproape șapte milioane de euro din fonduri publice pentru reabilitarea unei vile situate pe Bulevardul Aviatorilor, imobil cunoscut în justiție și în presă drept „Palatul lui Iohannis”. Deși investiția impresionantă a fost realizată cu speranța de a deveni un sediu de lux pentru fostul președinte Klaus Iohannis, planurile s-au schimbat, iar vila a rămas în mare parte o enigmă bugetară. În ultimii ani, acest proiect a fost marcat de controverse și dezvăluiri, dezvăluiri confirmate acum și de ultimele rapoarte ale Curții de Conturi.

### Cheltuieli de peste 32 de milioane de lei și gestionare ambiguă

Potrivit unui raport recent al Curții de Conturi, administratorul proprietății, SAIFI, o sucursaltă RA-APPS, a înregistrat cheltuieli totale de peste 32 de milioane de lei pentru această reabilitare. Este echivalentul a aproximativ 6,4 milioane de euro, sumă ce a fost acumulată în mai multe conturi analitice, fapt ce a complicat urmărirea clară a fondurilor alocate proiectului. Experți contabili explică această practică printr-o gestionare fragmentată, ceea ce face dificilă verificarea exactă a fiecărui leu cheltuit, sporind riscul de raportări inexacte.

În pofida costurilor uriașe, vila nu a fost folosită după speranțe, iar destinația finală rămâne încă neclară. În februarie 2024, jurnaliștii au dezvăluit intenția RA-APPS de a transforma imobilul din sediu de partid într-o locuință pentru fostul președinte, însă această variantă nu a fost încă pusă în aplicare. În același timp, clădirea a fost scoasă la închiriat cu un preț de pornire de 35.000 de euro pe lună, în condițiile în care investițiile publice au însumat aproape 7 milioane de euro.

### Controverse și lipsa de transparență

Un aspect controversat care a aprins discuțiile publice îl reprezintă modul în care au fost gestionate aceste fonduri. Curtea de Conturi semnalează clar faptul că RA-APPS nu a conservat o evidență clară a cheltuielilor, ci a dispersat informațiile în mai multe conturi, astfel încât urmărirea costurilor devine aproape imposibilă. Laura Știr, expert contabil, susține că „în loc să existe un ‘dosar contabil’ curat pentru renovarea de la Aviatorilor 86, informațiile sunt împrăștiate în mai multe ‘sertare’, ceea ce face urmărirea banilor foarte dificilă”.

Această gestionare haotică a fondurilor publice a alimentat suspiciuni cu privire la exactitatea și legalitatea cheltuielilor, mai ales în contextul în care suma totală a depășit cu mult bugetele estimate inițial. La începutul anului 2024, suma totală a investitiilor se ridica deja la aproape 14 milioane de euro, de două ori mai mult decât sumele anunțate anterior, incluzând cheltuieli de arhitectură, reabilitare, instalații și alte aspecte legate de renovare.

### Confuzie și decizii ulterioare

În contextul manifestațiilor politice, guvernul condus de Marcel Ciolacu a dat curs solicitărilor de transparență, desecretizând cheltuielile aferente lucrărilor. În vara anului 2025, vila a fost transferată din domeniul public în domeniul privat, urmare a deciziei de a o pune în chirie, cu un preț catalogat regulamentar la 35.000 de euro lunar. În tot acest timp, planul de a atribui oficial imobilul fostului președinte Klaus Iohannis nu s-a materializat, iar proiectul a rămas în suspensie.

Dezvăluirile despre această vilă de lux, care a costat statul zeci de milioane de lei, nu au făcut decât să alimenteze nemulțumiri și întrebări legate de modul în care autoritățile gestionează patrimoniul public. În condițiile în care clădirea nu a fost încă folosită pentru destinatarul inițial, iar cheltuielile totale sunt încă departe de a fi clare, viitorul acestei investiții rămâne incert.

În urmă cu doar câteva luni, vila a fost scosă la licitație, prețul de pornire fiind de 35.000 de euro pe lună, dar rămâne de văzut dacă va găsi chiriași. Până atunci, această poveste continuă să fie un exemplu elocvent al provocărilor legale, bugetare și de transparență ale administrației publice din România.