Curtea de Apel București a decis menținerea în funcție a lui Dacian Dragoș ca judecător constituțional, respingând solicitarea de suspendare a decretului emis de președintele Klaus Iohannis. Decizia vine într-un context tensionat, în care numirea și validitatea numirii lui Dragoș au fost subiect de dezbatere și contestare încă din momentul în care a fost anunțată. Această hotărâre asigură continuitatea mandatului magistratului, cel puțin până la soluționarea definitivă a contestației privind legalitatea decretului prezidențial, iar ulterior, a eventualei decizii a Curții Constituționale pe fond.

Contextul numirii și controversele legate de Dacian Dragoș

Numirea lui Dacian Dragoș în funcția de judecător al Curții Constituționale a generat un val de controverse încă din clipa în care a fost anunțată. Mulți experți și membri ai societății civile au contestat procedura, considerând că aceasta a fost influențată de interese politice și că ar fi încălcat anumite norme constituționale. În plus, atacuri asupra integrității decizională a magistratului și asupra procesului de selecție au fost frecvente în spațiul public.

Deși Președinția susține că numirea s-a făcut conform legii și cu respectarea proceduralelor, o parte semnificativă a actorilor politici și a societății civile a contestat legala și legitimitatea acesteia. La rândul său, cel ales să înlocuiască candidatul propus de Parlament, Dacian Dragoș, a fost criticat pentru deciziile și pozițiile sale anterioare, precum și pentru modul în care și-a susținut candidatura.

Decizia instanței și implicațiile sale

La începutul acestei săptămâni, Curtea de Apel București a fost chemată să se pronunțe asupra solicitării de suspendare a decretului de numire, formulată de unii contestatari, care acuzau faptul că procedura nu ar fi fost în concordanță cu prevederile constituționale și legale. În hotărârea sa, instanța a respins această solicitare, motivând că nu există suficiente motive pentru a suspenda mandatul de judecător. Astfel, Dacian Dragoș rămâne în funcție, cel puțin temporar, până la judecarea cererii principale de anulare a decretului.

Includerea Curții Constituționale ca parte în acest proces a avut ca scop clarificarea unui aspect de mare importanță: validitatea tuturor actelor de numire și, implicit, a legitimității noului magistrat. Instanța de apel a admis și cererea de sesizare a Curții Constituționale, solicitând clarificări asupra interpretării sintagmei “activitate juridică”, un punct cheie în cadrul procesului de numire a judecătorilor constituționali.

Ce urmează pe frontul politic și judiciar

Deși decizia de la Curtea de Apel aduce o stabilitate temporară, situația rămâne tensionată. Contestația depusă la Curtea Constituțională, precum și posibilele încercări ale opoziției și ale unor reprezentanți ai societății civile de a invalidare definitivă a numirii, mențin în aer temerile despre legitimitatea actualei constituționale.

În perspectivele apropiate, următorul pas va fi pronunțarea Curții Constituționale asupra aspectului privind interpretarea oficială a sintagmei “activitate juridică”. Răspunsul acesteia va putea avea ecou în întreaga activitate a judecătorului Dacian Dragoș, dar și în modul în care vor fi percepute și evaluate numirile curente ale membrilor CCR.

Astfel, această dispută juridică și politică nu face decât să evidențieze fragilitatea unor procese de numire în funcții cheie ale sistemului judiciar, și totodată, necesitatea unor controale și reglementări mai stricte care să asigure transparența și legitimitatea acestor acte. Deocamdată, Dacian Dragoș se menține în funcție, iar scena politică și judiciară rămâne vigilentă, fiind așteptate amenajări și decizii care vor putea influența în mod semnificativ echilibrul și funcționarea justiției constituționale în România.