Curtea de Apel București ocupă locul al treilea în topul celor mai scumpe sedii din țară, fiindcă plătește anual peste un milion de euro pentru spațiile închiriate, o cifră care ridică semne de întrebare referitoare la gestionarea fondurilor publice. În același timp, parcursul anilor dezvăluie o tendință îngrijorătoare: cheltuielile pentru chirii în sectorul justiției și al institutiilor conexe sunt în continuă creștere, alimentând discuții despre eficiența și transparența utilizării banilor publici.

### Chiriile uriașe ale instituțiilor judiciare

Printre cele mai costisitoare sedii se află sediul instanței de pe Lipscani, unde funcționează Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, care plătește lunar nu mai puțin de 74.000 de euro. Proprietarul spațiului, firma Geres Real Estate, are legături cu persoane din lumea afacerilor, printre care și Ion Țiriac, ceea ce deschide discuții despre transparența și moralitatea încheierii acestor contracte. Chiar dacă Parchetul intenționează să se mute într-un nou sediu, construit cu sprijinul Companiei Naționale de Investiții, costurile exorbitante ale chiriei actuale ridică semne de întrebare.

„Are în vedere relocarea din imobilul închiriat, după finalizarea lucrărilor de construire a noului sediu, proiect realizat prin intermediul Companiei Naționale de Investiții”, a menționat DNA, adăugând însă că „simpla existență a unui dosar penal nu reprezintă, în sine, un criteriu legal de excludere de la participarea la licitație”. Aceasta ridică întrebări legate de politicile de gestionare a cheltuielilor și de transparența procedurilor, având în vedere sumele uriașe puse pe seama chiriei pentru spațiile închiriate de instituțiile judiciare.

### Investițiile în infrastructură, machiavelic echilibrate cu riscurile de risipă

Pe ansamblu, cele mai mari cheltuieli legate de chirii pentru instituțiile din domeniul justiției provin de la Registrul Comerțului, care ascunde în cheltuieli peste 3,3 milioane de euro anual pentru sediile din București și cele județene. Oficiul din București plătește lunar peste 92.000 de euro pentru clădirea de pe Intrarea Sectorului nr. 1, încheiată în urmă cu un deceniu. Aceste sume uriașe sunt motiv de îngrijorare și reflectă o gestionare inadecvată a resurselor publice, mai ales dacă ținem cont de faptul că în ultimii ani majoritatea cheltuielilor pentru chirii au fost direcționate către firme și proprietari cu legături politice sau penale.

De multe ori, lipsa unei strategii pe termen lung pentru renovarea și modernizarea infrastructurii ar putea duce la perpetuarea cheltuielilor inutile și a unor risipiri importante din bugetul statului. În timp ce Ministerul Justiției nu a dorit să facă comentarii despre aceste cheltuieli, sursele din domeniu afirmă că lipsa unui plan clar de investiții a dus la dependența de închirieri de durată, multe dintre acestea fiind semnate cu firme ale căror conexiuni pot ridica suspiciuni de favorizare a anumitor interese.

### Perspective și controverse în gestionarea resurselor publice

Situația din domeniul justiției și al instituțiilor conexe continuă să fie subiect de dezbatere în contextul în care nevoia de reformă și de transparență devine tot mai acută. În timp ce unele instituții încearcă să își optimizeze cheltuielile, altele se confruntă cu critici legate de modul în care sunt gestionate și alocate fondurile publice. În mare parte, aceste cheltuieli excesive pentru spații de birouri și sedii de instanțe sunt mai mult decât un simplu cost și devin un simbol al unor practici de administrare care necesită o reformă din temelii pentru a reduce risipa și a crește responsabilitatea în folosirea banilor publici.

O demarare clară a unor proiecte naționale de modernizare a infrastructurii judiciare, implementate cu transparență și consultare reală a actorilor din domeniu, ar putea reprezenta un pas important în această direcție. În lipsa unor măsuri concrete, însă, rămâne de văzut dacă administrația va reuși vreodată să gestioneze cu mai multă responsabilitate milioanele de euro cheltuite anual pentru chirii, sau dacă aceste cheltuieli vor continua să fie o problemă nesoluționată.