Curtea de Apel București a decis, pe 3 octombrie 2025, că Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, a îndeplinit condițiile de executare a unei pedepse cu suspendare în Italia, ceea ce a dus la retragerea mandatului european de arestare emis pe numele său. Această hotărâre a fost adoptată rapid, fiindu-se înregistrată pe 30 septembrie și judecată pe 2 octombrie.

Decizia instanței române vine în contextul unei recente pronunțări a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care subliniază că autoritățile judiciare nu pot refuza executarea unui mandat european de arestare fără consimțământul statului emitent. Aceasta a fost o clarificare importantă în ceea ce privește colaborarea judiciară în Uniunea Europeană.

Alina Bica a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Deși mandatul s-a emis în România, instanța italiană a recunoscut sentința și a dispus executarea pedepsei, dar a suspendat efectiv ispășirea acesteia pentru clarificări juridice.

În prezent, mai mulți fugiți români din diverse colțuri ale Europei, cum ar fi Dragoș Săvulescu și Sorin Oprescu, se află în situații similare, unde instanțele italiene și elene aplică suspendări pentru pedepse emise în România. Astfel, deciziile din aceste cazuri ar putea influența modul în care se vor judeca viitoare cereri de extrădare.

Este important ca persoanele afectate de aceste decizii să rămână informate despre evoluțiile legale și să consulte specialiști în drept pentru a înțelege mai bine implicațiile.