Curtea Constituțională a României analizează, în cursul zilei de miercuri, sesizările depuse de partidele politice AUR, S.O.S. și POT referitoare la trei projete legislative din pachetul al doilea de măsuri, asumate prin angajarea răspunderii guvernamentale.

Printre legile vizate se numără cea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății, legea pentru modificarea și completarea unei ordonanțe de urgență privind guvernanța întreprinderilor publice și o lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice.

Premierul Ilie Bolojan a explicat, la începutul lunii septembrie, că proiectul din domeniul sănătății aduce claritate și corectitudine sistemului sanitar, menționând că, deși bugetele au crescut și au fost făcute investiții, rezultatele în îmbunătățirea serviciilor medicale au fost insuficiente, acumulându-se probleme.

„Proiectul aduce mai multă ordine și corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienți, reduce risipa, face sistemul mai accesibil”, a spus oficialul, în timpul unei ședințe comune a Senatului și Camerei Deputaților, în care guvernul și-a asumat responsabilitatea pentru legislație în domeniul sănătății.

În ceea ce privește legea pentru guvernanța corporativă a companiilor publice, premierul a subliniat că scopul este de a opri câștigurile injuste ale conducătorilor acestor companii și de a asigura performanță în beneficiul cetățenilor.

„Vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerea companiilor publice și să asigurăm că aceștia fac performanță pentru cetățeni, iar agenția guvernamentală să aibă mai multă putere pentru a garanta că în funcții apropiate sunt numiți oameni potriviți”, a declarat Bolojan, în Parlament.

Alianța pentru Unirea Românilor a contestat în sesizările adresate CCR faptul că aceste proiecte au fost adoptate „fără dezbatere parlamentară, fără consultarea cetățenilor și fără un vot larg”.

Aceasta a argumentat că astfel, „puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a ignorat principiile fundamentale ale statului de drept”, indicând că procedura de adoptare a fost ilegală și a dus la încălcări constituționale grave, afectând separația puterilor în stat și concentrând excesiv puterea legislativă în mâinile guvernului.

De asemenea, Curtea poate amâna din nou decizia privind reforma pensiilor magistraților, această decizie fiind posibil să se întârzie până pe 14 sau 16 octombrie, conform informațiilor obținute de surse externe.



Sursa articol