Curtea Constituțională din România a determinat luni că absența avizului Consiliului Superior al Magistraturii pentru legea privind pensiile judecătorilor, alături de neîndeplinirea de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar pentru a obține acest aviz, încalcă mai multe prevederi ale Constituției, conform Agerpres.

Conform unei declarații a CCR, judecătorii constituționali au aprobat contestarea de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și au stabilit că Legea care modifică și completează unele acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este în general neconstituțională.

Curtea Constituțională a mai stabilit că este în atribuțiile legiuitorului să determine frecvența modificărilor aduse legislației pensiilor de serviciu și, în consecință, legea nu încalcă art.1 par. (3) și (5) în raport cu art.16 și art.124 par. (3) din Constituție.

“Absența avizului CSM combinată cu faptul că Guvernul nu a așteptat întreaga perioadă de 30 de zile necesară obținerii acestuia încalcă art.1 par. (3) și (5) în raport cu art.133 par. (1) și art.134 par. (4) din Constituție” a precizat instanța constituțională.

CCR a constatat, în privința acuzațiilor de neconstituționalitate externă, angajamentul responsabilității Guvernului în fața Camerelor Deputaților și Senatului, într-o ședință comună, pe un proiect de lege este o chestiune constituțională privind relația dintre Guvern și Parlament, realizându-se astfel atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare propriu-zis.

“Modificările legislative adoptate sunt subiectul unui singur proiect de lege, care are un obiect și scop unificat – măsuri legate de reforma pensiilor de serviciu din sistemul juridic. Urgența și necesitatea acestei legi au fost dictate de evitarea aprofundării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul legislativ pentru punerea în aplicare a Planului Național de Redresare și Reziliență”, au menționat judecătorii constituționali.

Conform CCR, succesiunea unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrară securității juridice atât timp cât Parlamentul își propune în mod consecvent să îndeplinească un obiectiv sensat, care să integreze organic opțiunile legislative adoptate în dreptul existent.

“Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor. Acestea sunt permise cu condiția de a nu avea o succesiune rapidă în timp și de a nu pune în pericol drepturile sau libertățile fundamentale, standardele, principiile sau valorile constituționale. De asemenea, nici o prevedere constitutțională nu instituie un impediment temporal în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu”, au mai adăugat judecătorii CCR, conform sursei citate.



Sursa articol