Un apel telefonic aparent inofensiv, de la un număr necunoscut, poate fi începutul unei înșelătorii extrem de bine orchestrate. Recent, tot mai mulți utilizatori se confruntă cu tentative de fraude bazate pe tehnici de vishing, unde agresorii încearcă să le inducă în eroare și să le replice datele bancare sau să îi convingă să urmeze pași periculoși. În contextul creșterii numărului de astfel de tentative, povestea unui român care a reușit să evite pierderea banilor devine exemplul unui răspuns corect în fața unui scenariu deja frecvent în mediul online.

Luni dimineață, bărbatul a fost contactat de un număr care afișa aparent identitatea unei instituții financiare. În telefon, o voce robotică și fluentă în limba engleză i-a transmis un mesaj alarmant: „Your Revolut card has been charged 79 euro for an Amazon payment. Press 1 if you did the payment, press 2 if you did not.” În mod instinctiv, și fără să se lase doborât de panică, el a închis imediat apelul, fără a apăsa pe nicio tastă, și a verificat în aplicația bancară dacă există vreun transfer suspect. Niciun ban nu dispăruse, iar înregistrările contului său arătau clar că nu fusese făcută nicio plată.

Aceasta este o schemă frecventă de înșelătorie, cunoscută sub denumirea de vishing, o formă de phishing prin voce, unde atacatorii folosează apeluri telefonice sau mesaje care par oficiale, chiar și cu numere false, pentru a induce în eroare victimele. În astfel de scenarii, scopul nu este neapărat să-ți golească contul instantaneu, ci să te precipite să acționezi, să apeși butoane, să oferi date personale sau să descarci aplicații malware. De exemplu, a fi întrebat „apăsați 1 dacă ați făcut plata” servește drept filtru: cei care apasă sunt considerați mai predispuși să urmeze instrucțiuni și, implicit, mai vulnerabili.

În cazul acestor înșelătorii, limbajul șitonalitatea sunt menite să inducă urgența: timpul e limitat, iar reacția rapidă este esențială pentru a fi păcălit. Autorități din domeniu și experți în securitate avertizează asupra acestor metode, subliniind că, dacă nu există confirmare în aplicație, orice solicitare telefonică ar trebui tratată cu suspiciune. În România, de exemplu, Direcția Națională de Securitate Cibernetică (DNSC) a atras în repetate rânduri atenția asupra apelurilor false în numele Revolut sau alte bănci, unde atacatorii folosesc mesaje scurte, ton „oficial” și presiuni psihologice pentru a determina victimele să acționeze impulsiv.

Ce trebuie făcut pentru a nu cădea pradă acestor scheme? În primul rând, reacția corectă este să închizi apelul și să verifici în aplicație sau pe website-ul oficial dacă există vreun mesaj sau notificație despre un transfer sau o plată suspectă. Dacă totul pare normal, nu trebuie să te panichezi și să oferi informații suplimentare. Blocarea cardului, schimbarea parolelor și raportarea tentativei de fraudă sunt pași esențiali pentru a-ți proteja finanțele și identitatea digitală. În plus, utilizarea de carduri virtuale și setarea alertelor de tranzacții pot ajuta la identificarea rapidă a activităților neautorizate.

Trecând peste scenariile de încercare, realitatea arată că cel mai eficient răspuns la aceste atacuri este calmul și verificarea meticuloasă. Mesajul de alarmă și presiunea de moment sunt tacticile preferate ale hackerilor, iar cei care reacționează impulsiv rămân mai vulnerabili. În cazul românului care a primit apelul la începutul acestei luni, modul în care a reacționat – lăsând telefonul nesupravegheat și verificând apoi în aplicație – a fost o boure de protecție eficientă.

Pe termen lung, conștientizarea riscurilor și adoptarea unor reguli personale stricte devin cele mai bune arme împotriva acestor scheme. Nu trebuie niciodată să dai curs solicitărilor telefonice pentru confirmări de plată, să accesezi link-uri sau să partajezi coduri OTP. În lumea digitală, informația și calmul sunt cele mai bune apărări, iar verificarea în surse oficiale și menținerea vigilentă reprezintă singurele metode de a nu fi victima unui nou val de înșelătorii. Așa cum a demonstrat recent un cetățean român, cunoașterea și reacția rapidă pot salva banul și integritatea digitală de păcăleli bine puse la punct.