
Curtea de Apel București a respins, în urmă cu o lună, o solicitare a Parchetului de pe lângă această instanță privind expulzarea unui palestinian care locuiește în România de peste 40 de ani. SRI a afirmat că cetățeanul respectiv se află într-un stadiu avansat de radicalizare și că intenționează să desfășoare activități subversive în sprijinul grupării teroriste Hamas, transmite agenția de știri Agerpres.
Motivul respingerii deciziei a fost lipsa de probe concrete de către serviciile de informații pentru a demonstra legăturile sale cu Hamas sau faptul că el ar desfășura acțiuni care să amenințe securitatea națională a României.
Procesul continuă în recurs la instanța supremă, după ce Parchetul a contestat decizia judecătorilor de fond. Următorul termen este stabilit pentru jumătatea lunii octombrie.
Potrivit documentelor din dosar, la începutul lunii august, Parchetul a cerut ca palestinianul Zemeili Mahmoud să fie declarat indezirabil pentru o perioadă de zece ani, pentru motive de siguranță națională.
Procurorii au prezentat în instanță documente secrete ale SRI, din care rezultă că cetățeanul are un proces de radicalizare în curs, a desfășurat activități și există suspiciuni rezonabile că intenționează să întreprindă acțiuni subversive în sprijinul Hamas, reprezentând astfel o amenințare pentru securitatea nacională.
„Din materialul autorităților, rezultă că numitul Zemeili (…) susține ideologia radicală promovata de organizația teroristă, accesând, stocând și diseminând materiale de propagandă violente, inclusiv imagini cu atentate, luptători înarmați și scene de război, precum și simboluri ale organizației teroriste. Se consideră că principalele riscuri pentru securitatea națională provin din: activități de radicalizare, posibila plecare în zone de conflict, planuri de comitere a unor acte teroriste, stabilirea de conexiuni cu grupări teroriste palestiniene și creșterea numărului de susținători cu legături în țară.”
De partea cealaltă, avocații cetățeanului au explicat că acesta s-a născut în 1964 în Ramallah, Cisiordania, și a intrat legal în România în 1984. A studiat la Facultatea de Construcții din Timișoara și a locuit acolo regulat timp de peste 36 de ani. În 2011 s-a căsătorit cu o femeie româncă, divorțând în 2023, și s-a stabilit apoi în București. El lucrează ca administrator la o firmă de construcții, specializată în clădiri rezidențiale și nerezidențiale.
Judecătoriile române explică faptul că, în cazurile de expulsare, trebuie avute în vedere viața privată, legăturile sociale și familiale ale persoanei în țara gazdă. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când se analizează expulzarea unui imigrant, este esențial să se evalueze sinceritatea relațiilor sale culturale, sociale și familiale din țara de adopție, precum și momentul în care s-a stabilit în aceasta.
Fii primul care comentează