Ministerul Culturii revizuiește planul de înregistrare a timpului de muncă pentru artiști

Ministerul Culturii din România a decis să revizuiască planul experimental privind înregistrarea timpului de muncă pentru angajații din instituțiile de spectacol, conform unei declarații emisă marți de András Demeter, titularul portofoliului. Această decizie vine ca urmare a unor proteste ce au avut loc la Teatrul Național din București și ca reacție la opiniile exprimate de artiști din alte localități.

Reacții la proteste

Decizia de revizuire a planului a fost influențată de o serie de întâlniri între Demeter și protestatarii care au venit să-și exprime nemulțumirile în fața instituției. „Nimeni nu vrea să se simtă ca un cobai în propria țară. Vrem să discutăm și să găsim o soluție comună”, a declarat ministrul, referindu-se la sentimentul de anxietate al oamenilor din domeniul artistic. Protestatarii și-au exprimat temerile legate de impunerea unor reguli care ar putea transforma munca creativă într-o activitate rigidă și birocratică, asemănătoare cu munca de birou.

Problemele evidențiate de instanțe

Un alt factor care a condus la revizuirea acestui plan a fost un raport al Curții de Conturi, care a semnalat că problema înregistrării timpului de muncă rămâne nerezolvată. „Vrem să extindem termenul de aplicare a orientărilor pentru a ne asigura că toți cei implicați au ocazia să își exprime punctele de vedere”, a adăugat Demeter. Această amânare poate permite o dezbatere mai largă, implicând artiști, directori de instituții și experți în domeniu.

Vocea artiștilor

În Marosvásárhely, angajații Teatrului Național au organizat o demonstratie similară, contestând propunerea care ar fi generat obligații zilnice de raportare pentru activitățile lor. „Munca artistică nu poate fi cuantificată într-un mod atât de strict. Nu suntem mașini care pot fi programate”, au afirmat actorii. Aceștia consideră că o astfel de reglementare ar însemna o uniformizare a procesului creativ, afectând negativ profesorii și artiștii.

Demeter a subliniat necesitatea unui dialog deschis cu profesioniștii din domeniu, menționând că „oricare propunere de soluție poate fi implementată doar cu implicarea activă a celor care lucrează în acest sector”. În acest sens, Ministerul va extinde grupul de lucru responsabil cu elaborarea legii, pentru a include și voci din comunitatea artistică.

Perspective de viitor

Revizuirea acestui plan evidențiază o importantă vulnerabilitate în sistemul cultural românesc, unde nevoia de reglementare se ciocnește adesea cu libera exprimare artistică. Deși ministerul a dezvoltat acest plan pe baza sugestiilor unor experți, rezistența întâlnită sugerează că dialogul este esențial pentru a găsi un compromis viabil.

Pe măsură ce Ministerul Culturii ia în considerare opinia publicului și a specialiștilor, rămâne de văzut cum se vor echilibra nevoile de reglementare și libertățile creative. În acest context, artiștii speră că soluțiile propuse în urma acestei revizuiri vor reflecta o înțelegere profundă a specificului muncii lor și vor respecta natura liberă și fluidă a artei.