Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins recent o nouă variantă de reformă a pensiilor magistraților, menținând poziția că acest sistem trebuie să respecte principii echitabile. Proiectul propus prevede menținerea pensiilor la un procent de 70% din salariul net, cu o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani. CSM, prin vicepreședintele Claudiu Sandu, a argumentat că această abordare nu este justă față de magistratul activ care suportă greutăți semnificative.

CSM consideră că principial, pensiile ar trebui să fie de 65% din salariul brut, o formulă similară aplicată altor categorii de funcționari. În discuțiile recente, Sandu a subliniat că pensiile actuale ale magistraților depășesc adesea salariile, un aspect care nu se regăsește în modificările legislative propuse. De asemenea, el a menționat că varianta de 70% din net ar conduce, în realitate, la aproximativ 50% din venitul actual după impozitare, ceea ce contravine securității financiare necesare pentru magistrați.

Discuțiile privind reforma pensiilor magistraților s-au intensificat recent, iar coaliția de guvernare ar fi ajuns, conform declarațiilor liderului UDMR, Kelemen Hunor, la un consens. Cu toate acestea, CSM nu a fost de acord cu această abordare, subliniind lipsa unei fezabilități legale. Sandu a reiterat că propunerile actuale nu respectă recomandările Curții Constituționale, care sugerează asigurarea unei pensii apropiate de ultimul venit în plată.

Proteste organizate de diverse grupuri civice sunt programate în mai multe orașe din România, inclusiv București, în contextul acestui conflict legislativ. Organizațiile solicită o reformă reală a sistemului de pensii speciale, cerând aplicarea principiului contributivității pentru toate categoriile de pensii. Aceste demersuri ar putea influența discuțiile și deciziile viitoare referitoare la reforma pensiilor magistraților.

În concluzie, respingerea noii variante de reformă a pensiilor magistraților de către CSM subliniază complexitatea subiectului și necesitatea unui dialog continuu între instituții. Este esențial ca toți cetățenii să rămână informați asupra progreselor acestui proces, având în vedere impactul său asupra justiției și echității sociale în România.