Procuroare din DNA, excluse din accesul la dosare după dezvăluiri despre modificări legislative controversate

O scandalizantă evoluție în mediul judiciar românesc a ieșit la lumină vineri seara, după intervenția unei foste anchetatoare de la DNA, care a declarat că măsuri recente ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) limitează sever atribuțiile procurorilor în accesul la dosare. Dezvăluirile vin pe fondul unei tendințe mai largi de restricționare a activității legale în lupta anticorupție, în contextul în care recent au fost adoptate și implementate modificări legislative ce ridică semne de întrebare asupra independenței justiției.

Dezvăluirile despre restricțiile din justiție

Laura Deriuș, fostă procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 și una dintre marile figuri ale luptei anticorupție, a adus în atenție situația critică în care se află sistemul judiciar după deciziile CSM. Într-un interviu acordat pentru B1TV, ea a spus că, la doar două zile de la apariția documentarului Recorder, instanța Superioară a Procurorilor a emis o hotărâre care “blochează accesul la dosare al procurorilor”, măsură ce complică semnificativ activitatea justiției.

Această hotărâre, ce pare să fie rezultatul influenței politice și a încercărilor de control asupra sistemului judiciar, limitează drastic capacitatea procurorilor de a urmări și de a cerceta cazurile de corupție sau criminalitate organizată. Intervenția lui Deriuș scoate în evidență o încercare de a submina funcția tratare a acestor dosare, acuzată de afectarea independenței justiției, element esențial pentru statul de drept.

Contextul legislativ și reacțiile din justiție

Această situație trebuie interpretată într-un cadru mai larg, în care legile recente au introdus concepte și reguli ce pot fi interpretate drept încercări de a bloca și controla activitatea procurorilor. În ultima vreme, au fost promovate măsuri care restricționează accesul la informații și încetinesc anchetele în cazuri de corupție la nivel înalt, ceea ce a ridicat critici din partea comunității judiciare, ONG-urilor și instituțiilor internaționale.

Deciziile CSM, pe de altă parte, au fost întotdeauna monitorizate cu atenție, fiind considerate un barometru al independenței justiției. În cazul actual, măsurile recente par să indice o tentativă de a controla sau de a limita autonomia procurorilor, fapt ce rezonează cu temeri vechi legate de autonomia Justiției în România.

Viitorul activității anticorupție și perspectivele de reformare

Dezvăluirile făcute de Laura Deriuș diferă accentul pus până acum pe luptele judiciare împotriva corupției și pe declarațiile oficiale, aducând o perspectivă critică asupra modului în care statul de drept poate fi compromis dacă astfel de reguli sunt impuse fără o transparență adecvată. În acest context, mulți specialiști și actori din societatea civilă solicită o reevaluare a deciziilor, pentru a nu submina parcursul european al justiției române și pentru a păstra credibilitatea sistemului judiciar.

În ultimele săptămâni, au fost semnalate tensiuni între diverși factori decizionali și parchetari, ceea ce indică o posibilă criză de încredere în instituțiile care trebuie să apere legea și normalitatea. Criza actuală nu este doar despre reguli sau hotărâri, ci despre viitorul independenței justiției și despre capacitatea acesteia de a continua lupta împotriva corupției, fără influențe externe sau interne.

În timp ce protestele și solicitările pentru transparență devin din ce în ce mai vocal, rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să echilibreze cerințele de control și necesitatea de a asigura un act de justiție imparțial și independent. Pe fondul acestor tensiuni, audiența judiciară și publicul larg așteaptă cu interes evoluțiile din scenele decizionale, în speranța unei reforme reale și a unui sistem opac, dar just, în care legea să fie egală pentru toți.