Se prefigurează dificultăți pentru Uniunea Europeană în estul continentului, iar refuzul Rusiei de a opri războiul devastator din Ucraina reprezintă doar o parte a problemelor, relatează publicația The Washington Post.

Prim-ministrul maghiar Viktor Orban, cunoscut drept unul dintre cei mai pro-ruși lideri din blocul celor 27 de țări, și-a intensificat discursul anti-UE și anti-Ucraina în preajma alegerilor naționale anticipate. El acuză oficialii europeni că elaborează „planuri de război” împotriva Moscovei și se angajează să își folosească veto-ul împotriva oricărei tentative de a începe negocieri oficiale de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina.

Partidul de centru-stânga major din Europa a suspendat, și cel mai probabil va exclude în această lună, formațiunea politică din Slovacia cunoscută sub numele de SMER. Liderul acesteia, prim-ministrul Robert Fico, a stârnit mânia colegilor social-democrați participând la celebrarea Zilei Victoriei la Beijing și Moscova, unde s-a întâlnit cu președinții Xi Jinping și Vladimir Putin.

În același timp, duminică, în Republica Cehă, un alt politician populist și eurosceptic, Andrej Babis, a câștigat alegerile parlamentare. Acesta, fost prim-ministru și miliardar, intenționează să înlocuiască coaliția pro-occidentală și pro-ucraineană condusă de prim-ministrul Petr Fiala. În timpul campaniei, Babis, în vârstă de 71 de ani, a purtat o șapcă similară cu cea a susținătorilor mișcării politice americane MAGA. El este urmărit penal pentru o afacere de fraudă aflată în curs de judecată, iar partidul său nu a obținut majoritate absolută. În cazul în care va reuși să formeze o coaliție guvernamentală, oficialii de la Bruxelles se așteaptă ca el să se alăture liderilor Orban și Fico pentru a stagna sprijinul pentru Ucraina și a opune rezistență presiunilor exercitate asupra Rusiei. „Acest lucru coincide cu o aliniere ideologică fără precedent între MAGA și acele state membre rebele ale EU”, a explicat Alberto Alemanno, profesor de drept și politici europene la o școală de afaceri din Franța.

Chiar și țara mică, dar democratică, Lituania, a fost scena unor proteste masive în weekend, mobilizând artiști care au cerut demisia ministrului culturii, membru al partidului populist Nemuno Aušra, ale cărui lideri au fost acuzați de antisemitism. Acest partid s-a alăturat guvernului după ce prim-ministrul Gintautas Paluckas a demisionat în vară din cauza unor acuzații de corupție, fiind nevoit să caute noi parteneri pentru coaliție.

Germania și Franța, fragile

De obicei, în perioadele de instabilitate, Uniunea Europeană se bazează pe cele două puteri principale – Germania și Franța – pentru stabilitate. Însă, Germania traversează o criză economică, iar Franța se confruntă cu o altă criză financiară și politică, fiind descrisă ca fiind una severă, asemănătoare unei ficțiuni televizate. Ultimul său premier, Sébastien Lecornu, a demisionat recent, după mai puțin de o lună în funcție.

În Republica Cehă, liderul Babis și partidul său de centru-dreapta, denumit „Da” (Da în limba cehă), au folosit sloganul „Cehia pe primul loc”, în timpul campaniei electorale. Babis s-a afișat ca fiind prieten cu fostul președinte american Donald Trump și are o apropiere notabilă de premierul Orban, care a afirmat recent că țara sa nu trebuie să adopte moneda euro, deoarece Uniunea Europeană se „dezintegrează”.

De la preluarea puterii în 2010, Viktor Orban s-a prezentat ca fiind un promotor al „democrației creștine iliberale”, intervenind pentru interzicerea paradelor LGBTQ+, reducând autonomia justiției și limitând libertățile presei și ale celor din mediul academic, ceea ce a dus la suspendarea financiilor europene în valoare de peste 20 de miliarde de euro. În cadrul unui summit recent, Orban a refuzat planul președintelui Consiliului European de a accelera negocierile de aderare cu Ucraina, explicând că „nu sunt de acord” și că „acest plan este mort”.



Sursa articol