Temerile Uniunii Europene legate de posibilitatea ca unul dintre membri săi fondatori să se îndrepte spre extremă dreaptă au fost reînviate în această săptămână, pe măsură ce criza politică din Franța a devenit tot mai gravă. Unul dintre aliații de odinioară ai președintelui Emmanuel Macron și-a exprimat public poziția critică față de acesta, alăturându-se astfel opoziției care îi cere demisia, conform unui comentariu al unui site de știri.

Președintele Franței se află sub o presiune uriașă, după ce ultima încercare a prim-ministrului de a forma un guvern stabil s-a eșuat în doar 14 ore. Există tot mai mari șanse ca alegerile anticipate să aibă loc în viitorul apropiat, chiar în săptămânile următoare, dacă nu chiar mai devreme.

Atât la nivel prezidențial, cât și în Parlament, crește posibilitatea ca partidul de extremă dreaptă, Reunirea Națională, să câștige alegerile. În acest caz, o lideră eurosceptică ar putea ajunge să reprezinte Franța în forurile decizionale ale Uniunii, întărind astfel un curent de discurs populist de dreapta.

Un oficial al Comisiei Europene a declarat pentru mass-media anonim, recunoscând totuși că „Le Pen este diferită”, referindu-se la pericolul pe care o astfel de schimbare radicală în conducerea Franței îl reprezintă pentru Uniune.

Situația din Franța determină și apariția unor discuții despre posibilitatea organizării unor alegeri prezidențiale anticipate, în cazul în care Macron va fi nevoit să demisioneze, deși acesta din urmă a afirmat constant că intenționează să își termine mandatul care expiră în 2027.

Dacă Reunirea Națională ar obține puterea în Franța, ar putea apărea probleme majore pentru UE, având în vedere că alte state, precum Ungaria și Slovacia, sunt deja conduse de lideri cu orientări populiste și eurosceptice. În plus, recentul succes electoral al lui Andrej Babiš în Republica Cehă indică o posibilă consolidare a acestor tendințe.

Un val de populism în creștere amenință să dezechilibreze politicile Uniunii Europene în domenii sensibile, precum relațiile cu Rusia și politica de apărare. Liderii țărilor menționate anterior s-au opus inițiativelor UE de a impune sancțiuni Rusiei pentru invadarea Ucrainei.

De asemenea, Babiš a anunțat că va contesta măsuri precum livrările de muniție pentru Ucraina, planurile NATO de majorare a cheltuielilor militare și va avea de înfruntat Comisia Europeană în legătură cu inițiativele legate de Pactul Verde, proiect vizat și de Le Pen.



Sursa articol